Liviu Sarbu scrie: Va rog sa-mi spuneti in ce carte de horticultura este descrisa aceasta viespe a marului, nu de alta dar sa nu cred ca ati inventat-o dumneavoastra. Sau o fi vre-o specie endemica ?
Da mah Liviule, am inventat-o eu !!! Pune-l naibii pe goagăl ăla să caute dacă nu mă crezi pe cuvant.
.... vezi ce spune: Institutul de Cercetari Pomicole Baneasa
Viespea merelor
Denumire ştiinţifică Hoplocampa testudinea
Raspindire Răspândire: Se întâlneşte frecvent în livezile de măr neîngrijite.
Daune Daune: Este o specie monofagă; pagubele sunt datorate galeriilor de larve în fructe. Fructele rămân mici, pipernicite şi cad.
Biologie Biologie: Are o singură generaţie pe an; iernează ca larvă complet dezvoltată (e o nimfă), intr-un cocon, în sol. Adulţii apar înainte de înfloritul merilor. Femelele depun câte un ou în caliciul floral, într-o tăietură făcută cu ovipozitorul. Larvele apar în mai şi pătrund în fructele abia formate; fac galerii până la seminţe pe care le distrug. La completa dezvoltare, larvele cad odată cu fructele şi migrează în sol, unde şi iernează.
Descriere Descriere: Adultul are corpul brun-închis pe partea dorsală şi galben pe cea ventrală. Capul şi antenele sunt roşcate. Toracele este galben, cu mezo şi metanotul brun-închis. Picioarele sunt galbene. Larva este galben-cenuşie, cu capul brun-roscat.
Combatere Combatere: Prin arătura adâncă de toamnă se diminuează mult rezerva biologică a dăunătorului. În perioada căderii fructelor cu larve se vor strânge zilnic fructele şi se vor distruge. Cele mai bune rezultate se obţin prin tratamente chimice, la avertizare cu unul din insecticidele: Carbetox 37 CE, Sinoratox 35 CE, Diazinon 60 CE, Zolone 30 CE etc.
În livezile de păr, e frecvent întâlnită viespea perelor (Hopolocampa brevis). Stii tu pe cineva care ...stii sa le culegi de pe jos si sa te miri ca au cazut. Uite d`aia au cazut! VIESPEA MARULUI ! Sta viermele ala ascuns in fruct, sub forma de ou. Habar n-ai ca-i acolo. La coacerea fructului se formeaza zaharuri, iar astea declanseaza iesirea din ou si ce urmeaza. Cat e acolo sub forma de ou il doare-n coaja de insecticide. Poti sa le mai stropesti si sa le si suflii un kil de pene ca tot pica!
Austriecii ?? Am lucrat intr-o sectie de drojdie furajera. Instalatie tip top facuta de... Austrieci. Cateva linuri (Vase uriase) puse in linie, automatizat ca-n povesti. Cand ajungea plamada la un anumit nivel porneau pompele, scadea, se opreau. Porneau si se opreau toata ziua. Curentul era ieftin. Vine un inginer roman si...le pune in cascada. Adio pompe si functiona la fel ca inainte.
Mai tarziu vin si eu...sunt mandru de asta ! Aveau agitatoare la fund, care in acelasi timp barbotau aer. Aerul ala l-am trecut prin niste tevi, creand pompe mamut...ceva infiorator de simplu...nici pe asta n-am inventat-o eu
http://cbs.grundfos.com/Romania/lexica/ ... ump.html#- si am eliminat agitatoarele. Paradoxal la prima vedere, oxigenarea a crescut.
Sa vezi ca misto e cand se uita muncitorii plini de sine...si nu inteleg cum functioneaza...o teava goala ca pompa....si apoi de unde te priveau de sus, ca deh, ce stie tinerelu ala...incep sa se uite si de jos in sus.
Se practica rarirea...mai ales cu forta de munca ieftina...eu v-am spus ca la pomii mei functioneaza perfect fara rarire. Daca ma crezi bine, daca nu, nu. E alegerea ta!
Stii tu multe si apreciez ce am auzit despre tine, dar la faza asta ....ce-ti era sa cauti pe net?
Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)
