Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[ronin]

Primii stupi gata de primit albine

Pentru mai multe poze accesati link-ul de mai jos (sunt si fotografii cu leaturi, semi-rame si rame unde am folosit ca distantiere bride pentru cablu electric de 10mm care au 12 mm latime si se potrivesc la fix intre leaturi. Pret 5 ron/100buc.)
https://picasaweb.google.com/1035625458 ... 12012Stupi

[danman]

Foarte foarte tare! Super opere de arta! Felicitari! Se incadreaza perfect in peisaj, adevarati stupi decorativi. Super lucrati!

[padawanu]

Buna ziua,

Felicitari domnule akmm pentru munca depusa pentru acest sistem de crestere naturala al albinelor. Pentru mine, ca apicultor incepator si care nu stau in stupina decat la sfarsitul saptamanii este o problema roirea des intalnita la Warre. Stiti cumva unde/daca putem gasi undeva varianta in limba romana a cartii lui Roger Delon?

[akmm]

Buna ziua,

Felicitari domnule akmm pentru munca depusa pentru acest sistem de crestere naturala al albinelor. Pentru mine, ca apicultor incepator si care nu stau in stupina decat la sfarsitul saptamanii este o problema roirea des intalnita la Warre. Stiti cumva unde/daca putem gasi undeva varianta in limba romana a cartii lui Roger Delon?

Am inceput sa traduc la ea, nu mi-a cerut-o nimeni insistent.Acum imi pare rau ca nu am dus munca pana la capat.Ramane pe viitor.Ma doare insa ca nu avem initiativa constructiva.Sunt destui vorbitori de engleza printre noi si garantat unii mult mai buni ca mine, si totusi..


Stupul Popular al abatelui Warre asa cum a fost descoperit si folosit de Roger Delon care l-a redenumit

Stupul Climato-Stabil-Metoda Naturii

Tradus de David Heaf de pe pagina web
http://ruche-warre.levillage.org/La%20C ... 0Delon.htm
scris deJean-Francois Dardenne pe baza articolelor lui Roger Delon

Cuprins

Roger Delon La Ruche Climatstable Stupul Climato Stabil
Cu ochii larg deschisi
Stabilitatea climatica a familiei de albine
Cum putem ajuta familia de albine sa-si regaseasca temperatura optima?
Stupul Climato-Stabil
Caracteristicile Stupului Climato-Stabil
Ramele Stupului Climato-Stabil
Reciclarea cerii
Pregatirea recoltarii
Cateva principii simple si eficiente
Stupii bine administrati-productie profitabila
In sfarsit-recolta
Trimiteri

Roger Delon Stpul Climato-Stabil
Stupul Climato-Stabil a fost inspirat de catre Abatele Warre pe care Roger Delon l-a revizuit si folosit cu mare succes.

Despre Roger Delon (1919-2007)

De profesie apicultor, specializat in sanatatea albinei; producator specializat in tehnologie apicola; inventator in 1945 a sistemului electronic de monitorizare a stupinelor in vederea cercetarii; castigator ar catorva premii la saloanele de inventii; castigator al premiuluii oferit de Ministerul Agriculturii si Apimondia; medalia de aur oferita de Oficiul de Inventii la prima Expozitie Internationala din Bucuresti 1965 cu ocazia jubileului de 20 ani a Congreselor Internationale de Apicultura. Diploma Se acordà medalia 1965; Prima Expositie-Tirg International de Apicultura. Author of: 'The Integral Stable-Climate Hive'. The following French and foreign patents, Certificats d'auteur: France no. 1.112.037, Switzerland no. 325.750, Italy no. 531.152, Luxemburg no. 33.631, Belgium no. 539.357.

Roger Delon a avut in jur de 600 stupi distribuiti pe o raza de 120 km in regiunea Vosges si Jura din Franta si Elvetia.A practicat de asemenea pastoralul (transhumanta).Cu dimensiune interna de 300 x 300 x 215 mm stupul sau era aproape identic cu cel al Abatelui Warre.Principalele diferente se refera la utilizarea ramei din sarma speciala cu fagure artificial in loc de neutilizarea ramei si a podisorului
sintetic neabsorbant in loc de cel absorbant vegetal al Abatelui Warre.
Descrierea desenului din formatul PDF Original.
Stupul Climato-Stabil se aseamana unui cuib de albine dispus intr-un trunchi de copac.Asfel:
-este conform biologiei familiei
-multiplicare fractionata, avantajoasa
-se comporta la fel atat vara cat si iarna
-inainte de solstitiul de vara ghemul se extinde
-aerul cald se ridica pastrand o atmosfera benefica
-inainte de solstitiul de iarna ghemul se contracta
-diametrul intern este de 300mm
-aerul viciat coboara si este inlocuit cu altul proaspat de afara
-culegatoarele au o activitate energica
-are loc un circuit interior de autireglare a aerului in permanenta

Cu ochii larg deschisi
Sa descoperim stabilitatea climatica din stup...
Sa observam comportamentul din natura a artistului ,,Apis Melilifera'' ce-si emana intelepciunea de milioane de ani
O familie de albine are nevoie de adapost.Il gaseste intr-o crapatura de stanca sau intr-o scorbura de copac.Acesta este spatiul locuibil cu o buna izolare care ofera cel mai bun sprijin vietii ghemului de albine care are in mod normal un diametru de 30 cm.Acesta e o masa mobila extrem de contractata iarna dar care isi poate mari de patru ori volumul, functie de capacitatea de ouat a matcii.
Hai sa observam familia in adapostul ei.Instinctiv isi creaza um mediu climatic specific necesar supravietuirii familiei...
Fagurii sunt intodeauna atasati etans in partea de sus de catre cerese.Lateralele fagurilor sunt intodeauna prinse de peretii.Aderenta de pereti este mai mare in partea de sus in zona mierii si scade in jos la nivelul puietului.
Fagurii sunt extinsi liber in jos.
Apicultorul care retine ce ne invata natura si care va voi sa tina cont de intentiile albine va alege fagurele cu latimea de 30 cm.Permitem si extinderea familiei odata cu dezvoltarea in jos cu cel mult 150mm, uneori mai mult.Asemenea faguri permit cu usurinta unei familii sa-si pastreze microclimatul.
Roirea este esentiala.Poate avea loc in anul urmator.Aceasta permite perpetuarea rasei ( inoirea matcii) si igienizarea prin constructia de noi faguri.
Ni se prezinta o imagine cu un stup pe 5 etaje pe care scrie ,,Climato-stabil pe semi-rame''.
Nota.Observati ca numarul inscris pe cutii depaseste 3000!

Stabilitatea micro climatica a familiei
-O iernare perfect sanatoasa
-Un start timpuriu si viguros
-O inalta productivitate pentru apicultor.
De ce isi conserva in permaneta familia microclimatul?....
......pentru a supravietui.
Infipta in rezervele de hrana, familia cu toata masa de albine instinctiv isi dezvolta un microclimat.El se pastreaza aproape constant ( 34, 35ºC in miez) odata cu economisirea energiei utilizate in procesul psihologic si biologic.
Aerul cald, fiind mai usor se ridica si se raspandeste spre varf unde se stabilizeasa si ramane constant, in timp se aerul greu (statut, incarcat cu dioxid de carbon) coboara impreuna cu vaporii de apa, condensand odata cu coborarea, in special in zona de iesire.Un podisor foarte bine izolat previne aparitia condensului in partea de sus.
Familia se ingrijeste constant de curentii de aer ascendenti si descendenti.
Incalzirea microclimatului se realizeaza prin degajarea de caldura ca urmare a efortului muscular(bazait).
Rata de eliminare a aerului viciat si umiditatii in exces si inlocuire cu a celui curat si proaspat ce ese imediat incalzit odata ce urca, este proportionala cu activitatea de ventilare a familie, lucru ce se observa la sosirea cantitatilor mari de nectar pe timpul culesului.
Iarna, cand puietul lipseste, albinele se compacteaza una in cealalta evitand frigul.Acest lucru il fac prin formarea ghemului, extinzxandu-se si contractandu-se functie de temperatura de afara.
Vara, cand temperatura este mai ridicata si atige un nivel optim, albinele racesc interiorul prin evaporarea apei.(difuzia vaporilor cauzata de ventilare).
Umiditatea din interior se coreleaza in permanenta deoarece puietul nu suporta uscaciunea.Acest lucru se realizeaza prin evaporarea apei aduse de catre sacagite.
Stabilitatea microclimatului din interiorul stupului determina si economisirea energiei phihice si biologice a familiei, lucru esential pentru supravietuire.
Iernare perfecta si startul entuziastic sunt determinate de stabilitatea microclimatica a familiei de albine.Acesta este lucrul care creaza timpuriu conditii favorabile inceperii construirii fagurilor dezvoltarii puietului si inmagazinarii surplusului de miere.
Doua imagini.Cand e frig ghemul se contracta, cand e cald ghemul se extinde si se dezvolta.
Cu cat sant mai multe albinele care isi conserva energia risipita la restabilirea microclimatului, cu atat vor consuma mai putina miere si oxigen pentru combustia calorica si implicit mai putin gaz asfixiant si vapori de apa.
In orice caz, albinele au nevoie de picaturile de apa si de aceea le aduna si pastreaza atat pe timpul ierniicat si pe timpul verii, odata pentru cresterea puietului apoi pentru cresterea umiditatii.
Acceptarea unei anumite cantitati de dioxid de carbon incetineste activitatea familiei de albine pe timpul iernii.
Toate cercetarile noastre implica observatia comportamentului natural al albinei si reconciliere ei cu stupul, cu mari beneficii pentru albina si profit pentru stupar si tehnicile de apicultura ce ar permite stabilitatea climatica a ghemului de albine.
Modelul de stuparit pe care il sprijinim e simplu, practic, standardizat sanatos si productiv.Noi propunem:
-un singur tip de rama auto-fixanta (permitem albinelor ca ele insele sa le fixexe de pereti stupului)
-un singur tip de cat ce devine cuib sau stansura iar impreuna formeaza stupul ce respecta stabilitatea microclimatica
-o metoda naturala de inalta productivitate, simpla, practica, sigura ce rezolva problema roirii, cauzele ei fiind intelese.

Cum putem ajuta familia de albine sa-si regaseasca temperatura optima?
Inainte de toate, apicultorul ar trebui sa intretina albinele intr-un stup a carui constructie sa impiedice aparitia condensului.
Prin constructia stupului nostru stabilo-climatic avem parte doar de o cantitate mica de condens la baza datorita ventilarii prin urdinis si a eliminarii acestuia prin inclinarea fundului spre fata.Acest lucru se intampla fara sa aiba loc vre-o racire a cuibului sau dezvoltare a mucegaiului sau microorganismelor.
Albinele tin sub control tot spatiul stupului sau, sa zicem, toti fagurii.
In stupii fara auto mentinerea stabilitatii climei, oricat de populari ar fi ei, condensul apare deasupra si pe peretii stupului, mucegaind fagurii, albinele ocupand in general doar doua treimi dintre ei.
Tineti cont ca stupii izolati bine nu au asigurata stabilitatea microclimatica, cei din poliuretan, spre exemplu (styrofoam) sau stupii cu pereti dubli prevazuti cu cavitati de aer ori cei acoperiti in saci de folie tot sufera de condens, chiar in regiuni cu clima temperata.

Cum arata viitorul pentru albine.
Am un regret pentru ignoranta umana care converteste,deranjeaza si violeaza in permanenta aerul conditionat determinat de caldura si vaporii de apa stabilizati armonios de albina.
Roiul urmareste in permanenta reducerea propriului volum in vederea fixarii /lipirii /aderarii fagurilor.Isi pastreaza microclimatul in jurul rezervelor de miere iar aerul viciat impreuna cu umiditatea il elimina pe jos.(vaporii de apa sunt condusi catre jos).
Stupii cu dimensiunea stabilita dupa ureche (Dadant etc.) exista de 150 de ani violand intelegerea fenomenului microclimatic al coloniei.Acestia o streseaza, o constrang, oferindu-i un adapost rece- bonavicios ce nu retine caldura fiind echipati cu faguri nefixati si prea lungi ce permic circulatia curentilor de aer pe care albina nu ii mai poate tine sub control, in special iarna.Prezenta golurilor din stupi pe care albina nu le mai poate controla cauzeaza dispersia si disipara caldurii.Iarna, acetea racesc stupul si de cele mai multe ori generaza o umiditate periculoasa.Pentru a compensa prezenta acestui fenomen albinele sunt obligate sa genereze mai multa energie.
Inainte de a fi pe deplin constienti de acestea, unii stupari au reusit sa creeze ceva mai dezastruos:o camera de condensare a umiditatii.Aceste adaposturi de dimensiuni nepotrivite favorizeaza dezvoltarea microbilor si a parazitilor periculosi ce determina bolile, obligand albinele sa reactioneze consumand si mai multe kilograme de provizii rezultand, si mai multa umiditate.Mai mult de atat, punand capac cu aceasta erezie unii au folosit o gaura in podisor pe timpul iernii, lasand kilograme de miere sa evadeze sub forma de caldura, reducand vitalitatea familiei conducand-o spre moarte.Crezand ca fac un lucru bun unii au incercat sa compenseze aceasta deteriorare negasind altceva mai bun de facut decat sa le hraneasca cu zahar.Prin hranire artificiala nu au facut dacat sa dubleze efectul negativ printr-un cerc vicios de uzura prematura..
Oamenii trebuie sa accepte ca alegerea neadecvata a volumului stupului cauzeaza:
-un plasament incorect al proviziilor de iarna in extremitati si nu in ghemul de albine.
-nevoia de largire a volumului cu cat superior sau cu rame laterale, perturband microclimatul
-neregenerarea fagurilor vechi si dificultatea sistematica de reinoire a fagurilor
-neinlocuirea matcilor si neefectuarea selectiei
-interventii inoportune pe vreme rece, umeda pe baza unor metode ce merg impotriva naturii, inoportune si hazardate
Toate acestea, din pacate , predispun familia la boli si epuizare.

[flavian]

ronin, felicitari inca o data si din partea mea. Pozele sunt superbe, iar manopera am laudat-o deja si la fata locului. Daca vei acorda cel putin pe jumatate atentie si viitoarelor locatare, imposibil sa nu ai succes...

Azi e intai iunie, s-a terminat un mai al naibii de ploios si dupa vreo trei saptamani de vreme urata am reusit si eu sa mai ajung pe la fetele mele. Vegetatia a profitat de ploaie, iar salcamul a inflorit si el intre timp. Suntem cam la jumatatea sezonului, o parte din ei s-au scuturat si altii inca nici n-au inflorit, sper totusi ca de acum sa putem profita de cules. Cu ocazia vizitei am facut si cateva poze:

http://flavian.ro/albine/17.jpg
http://flavian.ro/albine/18.jpg
http://flavian.ro/albine/19.jpg

Situatia se prezinta dupa cum urmeaza, incepand de la stanga la dreapta. Primii doi si cei mai mici sunt tip warre in care am bagat familia warre ramasa de anul trecut. Divizarea am facut-o acum vreo doua saptamani, moment in care le-am ajutat si cu niste miere ca sa treaca de vremea nefavorabila. Oricum, de mers nu le-a mers prea bine. Sunt putine albine, una dintre familii nu are nici acum matca, desi am zarit totusi o botca anemica. Cealalta avea matca, dar mi-e ca tocmai am reusit sa o las fara ea. Am incercat sa le ajut pe fiecare cu cate o rama de albina scuturata din stupii cei mari si cred ca mai rau am facut. A inceput furtisagul si inghesuirea matcii. Om vedea peste cateva zile ce va iesi si ce se va alege de ei...

In continuare, cei trei stupi de lemn in sistem multietajat cu doua corpuri pe rama 3/4 stau binisor. Au construit faguri si au cules cat le-a permis vremea, adica mai nimic. Au reusit sa-si faca matci toti trei si era ceva puiet, ce-i drept cam multi trantori, dar una peste alta se descurca. Sunt cele doua familii ramase de anul trecut, care au supravietuit mai bine peste iarna in stupii de polistiren. Din doua familii au devenit trei, se pare ca in cazul lor divizarea si mutarea in casa noua a reusit binisor.

La final, cei doi stupi din polistiren, model dadant cu un corp 1/1 si un magazin de 3/4. In ei am bagat albinele noi, o familie puternica pe 10 rame 1/1 cumparate de la vecinul. Din pacate, dupa divizare unul din stupi n-a reusit sa-si faca matca. L-am mai ajutat cu o rama de puiet de la vecinul in speranta ca vor reusi sa traga o botca si sa rezolve problema. Miere la fel de putina, cel fara matca statea un pic mai bine pentru ca n-a avut puiet care sa-i consume mica agoniseala.

Cam asta este, una peste alta un inceput de sezon prost. Dupa iarna grea, un mai al naibii de ploios, completat cu niste greseli de apicultor incepator. Am constatat si ceva umezeala pe foliile de nailon pe care inca nu le-am inlocuit cu scandurele, dar la cat a plouat in ultima vreme totusi situatia se prezinta decent. Sa speram ca iunie va veni cu vreme mai buna si voi reusi sa le pun totusi pe picioare pana in august ca sa intre cu bine in iarna.

[danman]

As avea o intrebare pentru cei cu experienta de cativa ani pe warre (dl akmm de pilda): Cam care ar fi data pana la care ati recomanda o trecere sau o scuturare a unui roi pe un warre, asa incat sa apuce sa cladeasca si sa-si stranga ceva provizii pentru iernare. Intreb asta pentru ca dupa o tentativa de divizare al la Gilles Denis esuata din cauza vremii nefavorabile, stupii mi-au luato inainte si s-au apucat de roit asa incat am fost fortat sa fac niste divizari care momentan sunt tot pe rame Dadant, dar as incerca sa-i trec pe corpuri warre totusi... anul acesta. Stau si ma intreb care ar fi momentul cel mai propice. Acum am roi pe 3-4 rame cu matca neimperecheata sau botca matura si am observat inca dinprima zi dupa divizare un chef nebun de a cladi, inclusiv pe o colivie tip capac mi-au cladit intr-o noapte o limba de fagure. Ma gandesc ca poate acum dupa divizare ar fi fost un moment bun, dar pe de alta parte trebuie sa mai astept din cauza vremii inca instabile si a matcilor - celor neimperecheate inca.

[ronin]

Ma bucur ca va plac stupii mei si multumesc pentru aprecieri.Astazi plec cu ei la varul meu si sper sa prindem ceva roi din stupina lui,,,daca o fi vreme buna.
De ceva timp ma gandesc daca roii naturali ,atunci cand ocupa un spatiu nou,realizeaza o strategie de dezvoltare pe termen lung in functie de conditiile initiale(spatiu ,umiditate ,curenti de aer).Posibil sa aiba si o memorie( colectiva sau poate doar matca) a acelui spatiu initial in functie de care se "gandeste" o dezvoltare in directia folosirii optime a lui. In sensul asta ma gandesc ca atunci cand se adauga corpuri goale, exemplu Warre,familia de albine accepta greu acel spatiu,poate mai greu decat in cazul corpurilor cu rame cladite unde cred ca este oarecum pacalita de continuitatea fagurilor.Dau si eu cu presupusu...pornire la Warre cu mai ulte corpuri,ce ziceti?

[flavian]

Anul trecut eu am inceput cu cate doua corpuri toate cele 4 familii pe care le-am avut pe warre: http://flavian.ro/albine/07.jpg

La unele am mutat si faguri din corpul de sus in cel de jos. Care n-a vrut sa cladeasca in al doilea corp n-a vrut si pace. Care familie a fost mai hotarata a cladit fara sa o momesc eu cu nimic.

De inceput cred ca ideal este in mai. Inca mai merge si acuma daca au vreme buna cat sa cladeasca macar un corp pana la sfarsitul lui iunie, iar in iulie - august se descurca sa-l umple si eventual sa-l inceapa pe al doilea.

[akmm]

Toate acestea, din pacate , predispun familia la boli si epuizare.

Numai cei situati in zonele calde sau temperate cu ierni blande si scurte avand sufieciente surse de nectar se pot bucura de o oarecare prosperitate.Natura de asemenea, blanda si indulgenta va echilibra un pic erorile unui stupar incepator.
Cu siguranta ca de multe ori se intampla ca albinele in dorinta unui adapost aleg si cavitati orizontale in locul celor ideale, dar acest lucru presupune de fiecare data costuri energetice mai mari in asigurarea stabilitatii ghemului.
Materialele care absorb umiditatea nu sunt bune izolatoare.
In stupul climato-stabil nici podisorul nici peretii nu trebuuie sa absoarba umezeala.Nici pe interior nici pe exterior.Tot ce il compune trebuie sa respinga apa.
Lemnul se imerseaza in creozot (carbonyle)prima mana dupa care dupa cateva luniin ulei de in.Dupa uscare, in exterior se mai aplica o mana de protectie impotriva apei.(nu spune cu ce).
Nu uitati de aemenea sa impregnati interiorul stupului cu ceara sau propolis topit, puteti folosi fierul de calcat.
Iarna si primavara nu e rau sa folositi un sac din plastic, transparent sau nu, cu care sa imbracati stupul, tine de cald, este usor, ermetic, retine o perna de aer uscat in interior.Jos la baza e bine sa il incingeti cu o curea sau sfoara.O asemenea acoperire ofera o protectie mult mai buna decat polistirenul gros, fragil, incomod.

Stupul climato-stabil
Este un stup uimitor ce permite explozia familiei primavara si vara.Acest stup, impartit in caturi identice, are multe calitati.Este adaptat albinei, natural, manevrabil, demontabil si robust. Este in acelasi timp cel mai simplu si practic, intr-un cuvant perfect.Cel mai modern si cel mai evoluat.Mai mult de atat, este un stup multifunctional.
Principiile sale sunt cele ale albinei.
El incurajeaza: o stabilizare climatica a familiei fara pierdsere de caldura; o cladire timpurie a fagurilor, semn al unei sanatati optime.Este un stup adaptat in permanenta marimii ghemului:mic pentru neclee, mare pentru productie.Se potriveste ca o manusa ocupantilor sai.Se pliaza pe ghem de la iernare pana la cules.Favorizeaza bunastarea albinelor si face apicultura mai usoara.Se poate inalta folosind cutii interschimbabile cu rame inguste si scurte, adaugate de la baza.
Productivitatea familiilor din stupii climato-stabili creste deoarece familiile nu mai trebuie sa se lupte cu un mediu ce nu le prieste.Toata energia lor este indreptata spre cules.In cele din urma sunt mult mai rezistente la boli.
De asemenea, se afla intr-o situatie stimulatoare ca in natura, cu matci prolifice in mijlocul lor, numai ca se regasesc de asta data in stupi profitabili.Stabilitatea de peste iarna si primavara se aseamana cu cea din natura.
Acest stup poate sta singur sau alaturi de pana la cinci stupi pe acelasi postament rezistent la daramare;un zid inlantuit impotriva hotilor.Mai mult acest postament este extrem de folositor pentru depozitare.
Stupul climato-stabil poate deveni un stup foarte voluminos.Compus din cateva elemente mici, el poate fi divizat imediat in nuclee.Astfel un corp devine un nucleu.

Caracteristicile stupului stabilo-climatic.
Dimendiunile interioare 300x300mm;exterioare 360x360mm;inaltimea 215mm (1)
Grosimea scandurii 30mm.Imbinare de colt cu platuiala prin prindere cu 7 cuie in fiecare colt.
In interior falt cu distantier pentru 8 rame.
Material: rasinos de cea mai buna calitate, dat prin grosime, imersat in creozot (carbonyle) urmat cateva luni mai tarziu cu o a doua imersare in ulei de in, inainte de asamblare, vopsit in exterior cu doua maini pe baza de alumini, la interior la cald cu ceara de albine.

[padawanu]

Imi puteti spune de ce stupul Delon previne roirea albinelor? La o adica si la warre ar putea fi interschimbate, extrase corpurile sau inlocuite cu corpuri goale atunci cand cele doua corpuri sunt complete (ca inteleg ca pe al 3 lea corp apar problemele). Cei care au construit stupi delon cu ce au tratat lemnul interior/exterior pentru a asigura impermeabilitatea corpurilor asa cum cere Delon?..banuiesc ca nu creozot, care de ani buni stiu ca nu mai poate fi folosit decat industrial.

[un OM]

Stupul Delon foloseste rame, cu care poti jongla, Ware are doar leaturi, Jonglarea lor se face mult mai greu, rupandu-se fagurele de pe pereti destul de usor.

[tiby visan]

Redau o discutie de pe forumul vechi cu doua imagini

,,Oameni care tin albine in stare de semisalbaticie au observat la fagurii construiti liber diferente ale dimensiunii celulelor.
Stim ca o foaie artificiala are toate celulele imprimate de aceeasi dimensiune.Ulterior albinele strica ordinea initiala si isi face de cap construind cum le vine lor mai bine.Asta nu place stuparului si de aici un razboi rece.
Sa ne intrebam: de ce?
Si nu e vorba doar de celule de trantor si de lucratoare.E vorba de celule de lucratoare de dimensiuni diferite, deci albine de dimensiuni diferite.
Inca nu stim de ce asa.Dar daca ea asa vrea, sa o lasam sa faca asa.
In grafic este prezentata o statistica.

va salut domnule akmm am o curiozitate si as vrea sa incerc si eu acest stup ce cote au acesti stupi daca ati putea sa-mi spuneti si mie va rog frumos corpul si etajele?eu fac lazile

[sere]

http://www.warre-bienenhaltung.de/ ..link de pe pagina userului Akmm. Este un pdf cu cotele.
Am pus un link direct catre pdf
descarcare cote

[tiby visan]

Buna ziua d-le Akmm ,eu am stupi pe 12 rame cu caturi de 1/2 si as vrea sa incerc si eu cu acesti stupi Warre mi se pare ceva natural albinele se dezvolta ca-n natura ceva foarte frumos si de aceia as vrea si eu acele schite pentru acesti stupi va rog mult de tot.Adresa de meil este tiby.visan@yahoo.com va multumesc.

[akmm]

Buna ziua d-le Akmm ,eu am stupi pe 12 rame cu caturi de 1/2 si as vrea sa incerc si eu cu acesti stupi Warre mi se pare ceva natural albinele se dezvolta ca-n natura ceva foarte frumos si de aceia as vrea si eu acele schite pentru acesti stupi va rog mult de tot.Adresa de meil este tiby.visan@yahoo.com va multumesc.

Revedeti adresa de mail.Pare sa nu existe sau este incorecta.

[padawanu]

Am gasit pe cineva care face stupi warre in romania, dar sunt un pic diferiti de cei prezentati pe acest forum. Eu nu imi explic de ce. Incerc sa postez o poza, poate va dati voi seama de ce sunt astfel proiectati.
Pentru mai multe poze cu acest tip de stup, pun link-ul constructorului. Totusi, ma intreb din nou, pentru ce sunt prevazuti cu o asemenea deschizatura in partea inferioara? Si la o examinare mai atenta a pozelor veti vedea ca nu pot fi organizati si in pat rece si in pat cald, ci doar intr-unul din moduri.
Link-ul cu mai multe poze de pe site-ul producatorului: http://nicoaraalexandru.sunphoto.ro/stup_export_franta_WARRE

P.S. Domnule akmm si pe mine m-ar interesa schitele pt delon: aalex_dj@yahoo.com
Multumesc