de feederman » 05 Ian 2016, 19:17
Ce cauta americanii la Deveselu?! Cred ca incearca sa apere dreptul unora , de a vorbi prostii si de a face propaganda ... antiamericana.
Intre 1986 si 1989, in Romania se primea in mod legal, din Moldovskaia CCP, revista Literatura si arta, care trecea de la om la om si se citea pe nerasuflate. Aceea revista a fost un simbol si o flacara a sperantei pentru romani. Daca in 1989 romanii s-au ridicat si si-au castigat libertatea , astazi trebuie sa stim ca schimbarea destinului nostru se datoreaza si acelor oameni, care in timp ce noi ne piteam de frica in intuneric,ei putini la numar si
izolati in imperiul raului, ridicau capul si-si cereau dreptul de a fi un neam liber. Din aceea revista am aflat de uriasul patriot Alexe Mateevici, de speranta, de dorul si de disperarea moldovenilor.
La multi ani Vevidadra!
LIMBA NOASTRA
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Sa nu uiti Darie!