Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[Balian]

Nu mai este de lucru la albine. Am căutat ceva pe acest topic și am dat de o discuție despre colectorul de polen de fund. Am arătat pe pagina 50, 21 septembrie 2024 de care îl am eu. Era vorba de cei care au fund închis. Al meu este cu FAV. M-am mai gândit odată. Nu trebuie făcut absolut nici o modificare la fund, ajunge să fie introdus un corp înălțător între fund și primul corp în care să fie inclus și sertarul unde se adună polenul și placa activă. Poate fi tot anul sub cuib. Starea de activ sau inactiv se poate realiza cu placa mobilă oblică de intrare. Deci gratia zis antivarroa care înparte zona unde circulă albina și unde se depozitează polenul să fie peste sertar pe întreaga suprafață de sub placa activă. Sertarul însuși închide ermetic permanent spațiul din spate. Cănd se folosește colectorul, placa onlică de zbor este ridicată să fie nevoită albina să treacă prin placa activă de jos în sus și sertarul introdus. Când nu colectăm lăsăm placa de zbor coborâtă și se schimbă sertarul cu o placă albă cu scândură de închidere din spate. Astfel și ai placă antivarroa și fundul este închis permanent, cu avantajul de a putea vedea și curăța amprenta materialului ce pică din stup, deci un f mare avantaj față de simplu fund fix .

[Cristian IONITA]

Buna seara! Stiu ca este un capitol dedicat targurilor apicole, dar nu vreau sa deschid un topic pentru o intrebare adresata celor care au fost in anii trecuti la Targul National al Mierii din toamna: in prima zi de targ (vineri 11 septembrie) merita sa fac drumul pana acolo, sunt toti expozantii si targoveti prezenti sau astept ziua de sambata?
In anii trecuti am fost doar sambata si duminica, iar duminica multi incepeau sa stranga din lipsa de marfa.

Sunt ani de zile de când prefer sa ajung vinerea la târg ... este mult mai lejer.
Intradevar nu toți "tarabagii" sunt cu toată marfa așezată, nu s rare cazurile când nu știu stocurile și si/sau preturile, etc .... dar pe ansamblu ma consider mai câștigat asa ... este timp de analizat atent, mai "dezbati" una alta, etc.
Prefer sa pierd 10 - 15 minute in discuții si asteptat pana se lămuresc lucrurile, acolo unde am de luat ceva decât sa-mi dau coate tot târgul ca sa apuc sa vad ceva.

[Balian]

Pregătirea pentru toamnă o fac imediat după extracția de fs. Folosind 3 corpuri pentru cuib, la sfârșitul înfloririi de fs, las C3 să îngrasă cu miere. Scot 3 rame din mijloc să am loc pentru sirop pe care administrez pentru stimulare la începutul lunii, împreună cu turtă proteică. Continui până ce încarc C3 full. Activitate dacă dorim să fie, nu este numai cu transfer de hrană. Dacă nu dorim activitate nu trebuie să facem absolut nimic. În C2 e puiet, în afară de rame laterale care sunt cu păstură/miere. În C1 câteva rame de puiet și păstură de ambrozia la ora asta de culoare galben deschis. Însă sezonul nu se ternină aici. În septemrie mai poate fi modificări. Ce mai adună nectar, nu prea este bun pentru iernat, în C3 nu mai are loc unde să pună, deci bagă în C2 lateral. Fac o verificare finală la sfârșitul lui octombrie și extrag acel surplus. Are calități excelente (minarale multe) pentru consumul uman. E miere poliflortă de toamnă.
Configurația rămâne: RC 1/1 în C3 și C2 lateral, C3 full cu miere, 9 rame 1/2 (max 15kg, dar mai puțin), C2 cu păstură lateral, 9 rame 1/2, C1 10 rame cu ceva păstură răsfirat. Albină în C3 și C2, 6-8 inetervale. Fac un tratament final și așa intru în iarnă. Până la începutul lui martie rapaus. Atunci dau o turtă proteică, răzuiesc rame căpăcite și dau sirop dacă trebuie. Așa am configurația momentană pe MER.

[Balian]

Perioada actuală poate fi (cine a străduit să fie) de total șomaj apicol, este timp pentru socoteli.
Calculul economic simplificat al unei exploatații apicole neimpozabile (hobby sub 75 de familii de albine):
1. Încasări totale: suma tuturor vânzărilor apicole realizate (miere, polen, ceară, propolis, lăptișor de matcă, roi etc.).
2. Cheltuieli totale: suma tuturor cheltuielilor efective (tratamente, hrăniri, ambalaje, combustibil), amortismentul echipamentelor și costul muncii proprii.
3. Munca proprie: se evaluează la valoarea netă dorită pe oră. La un salariu mediu net pe economie de referință de 5.000 lei/lună și 168 ore lucrate/lună, tariful orar este de cca. 30 lei/oră. Costul muncii = (ore lucrate în anul apicol) × 30 lei.
4. Profitul: diferența dintre încasări totale și cheltuieli totale (profit= încasări−cheltuieli).
5. Costul de producție (unitar): suma totală cheltuită pentru un anumit produs împărțită la cantitatea obținută din acel produs în acel an apicol.
6. Pragul de rentabilitate: costul unitar reprezintă prețul minim de vânzare. La acest preț profitul este zero, dar toate cheltuielile sunt acoperite și munca mea este plătită cu 30 lei/oră. Vânzarea peste acest preț este cu profit sub, este deficitară.
Revin la întrebarea demult pusă: ”cât este valoarea mea personală în apicultură?”
Eu calculez în felul următor: lucrez cam 2 ore pe zi pentru stupină în 4 zile pe săptămână. Asta înseamnă 2x4x4=32 ore pe lună, cu 30 lei/oră e cca. 1000lei. Anual 12x1000=12000lei. Vânzarea totală pe an este în jur de 2000kg. Prețul mediu de vânzare este: 30% salcâm cu 40lei/kg, deci 40x0.3=12lei + 70% polifloră + tei cu 25lei/kg, deci 25x0.7=17.5lei. Total 12+17.5=cca. 30 lei. 2000kgx30lei/kg=60000lei. Costul unui kg de miere mi este de 16lei. Diferența din 30(prețul mediu)-16=14lei/kg este (atenție!!!) profit. Din 12000lei/an manoperă (a mea!!!) la o vânzare de 2000kg/an, iese 12000/2000=6lei/kg. Deci din prețul mediu de 30lei/kg 14lei (profit)+ 6 lei manoperă= 20lei este VALOAREA MEA APICOLĂ!!! Mai pe înțeles: 20/30x100=66.6% este valoarea mea din toată activitatea ea apicolă. Cine lucrează în viață privată, nici în vise nu poate atinge această cifră.

[Balian]

Pentru determinarea cantității de hrană necesare iernării, folosesc o analogie din tehnică: calculul cazanului de încălzire cu combustibil pe lemne a unei locuințe.
Dacă aș alege un cazan dimensionat pentru geruri rare de peste -20°C, aș plăti mai mult pe echipament, iar în iernile obișnuite, mai blânde, l-aș folosi la randament scăzut (lăsând să mocnească focul în el), risipind combustibil. Soluția economică este alegerea unui cazan calculat pe baza temperaturii medii de iarnă — mai ieftin și exploatat la eficiență maximă. Pentru zilele extrem de reci, soluția este o sursă suplimentară de încălzire.
La fel este și cu calcului cantității de miere pentru iernat: calculez necesarul pe baza consumului mediu experimentat și urmărit an de an, și suplimentez doar dacă este cazul (adică niciodată, că și așa iese o cantitate peste nevoi). Mie îmi ajung 12–15 kg. Dorința exagerată de siguranță de apocalipsă mă face să lucrez în plus în primăvară pentru a repara an de an prostia făcută în toamnă. Așa când este necesar o intervenție vin cu ceva proaspăt nu cu o miere căpăcită și evident făcută beton. Albina dacă ar putea vorbi oare ce mi-ar spune?

[Balian]

De 10 ani roiurile le fac la pachet cu albină luată din magaziile de miere de peste gratie, la sfârșitul lui mai, după culesul de salcâm. Dealungul anilor sunt f mulțumit de metodă. Alegerea acestei structuri de albină este cât se poate de greșită biologic. Albina este doică între zilele 3-12 de viață este doică hrănind puietul, între 12-18 secretă ceară, construiește, prelucrează mierea și ventilează. Am ales metoda datorită simplității lucrării și folosirii albinei care la momentul dat din cauza lipsei de cules de o lună nu ar mai avea nici un folos. Astfel ușurez stupul de aglomerație și nu afectez structura familiei de numărul de doică care este bună.
Prin urmare, albina iau din magazie care a depășit vârsta de doică. Cutiile țin 2 zile la răcoare și întuneric, după care formez roiul pe o ramă cu miere/păstură, o ramă clădită și două foițe, adăugând o matcă împerecheată, puțin sirop și turtă proteică, pe o altă vatră. Siropul îl administrez ritmic, în 2-3 zile consecutive.
Constat următoarele: matca depune ouă din prima zi. Prima albină tânără abia după 21 de zile va ecloza. În aceste 3 săptămâni + 3 zile până se apucă de îngrijit puiet (în total 24 de zile), hrănirea puietului și clădirea foițelor (care sunt atenție!! de culoare albă) sunt asigurate de albine bătrâne, care biologic nu au deloc structura potrivită. La finalul acestei perioade, albina inițială ajunge la vârsta de 14 + 24 = 38 de zile.
Anul acesta am format în paralel, la mijlocul lui aprilie (în plin cules de rapiță), roiuri stolonate pe 3 rame cu puiet căpăcit/miere și o ramă cu hrană, cu tot cu albină pe ele și o botcă, instalând pe o altă vatră. Nu le-am dat nici sirop, nici turtă, considerând că au resurse suficiente în și din cules.
În prezent, roiurile la pachet arată mult mai bine decât cele stolonate, deși teoretic ar fi trebuit să fie invers. Nu contest deloc biologia albinei, dar cu experiența funcțională o suprascriu oricând îmi este potrivit.

[Shrek]

Normal ca nu pot fi "identice" roiuri formate la salcam cu matca imperecheata cu cele formate la rapita cu botci, fie ele capacite sau aproape eclozate. In primul rand, pana regina tanara eclozeaza, iese la imperecheat, se intoarce in roi, isi regleaza "tirul", trece timp destul. In acelas timp, albina eclozata ca urmare a stolonarii, nu este la fel ca cu albina luata din cat. Gandind simplu, bunicii isi cresc altfel "copiii"decat decat o fac parintii.
Observatia mea , evident ca experienta proprie, este ca roiurile obtinute la salcam, indiferent de metoda, sunt cele mai reusite, mai viabile. Ca o mica paranteza, cele date jos din pom, tot la salcam sunt exceptionale! Doar ca anul urmator treba sa induci schimbul linistit de regina!

[Balian]

Normal ca nu pot fi "identice" roiuri formate la salcam cu matca imperecheata cu cele formate la rapita cu botci, fie ele capacite sau aproape eclozate. In primul rand, pana regina tanara eclozeaza, iese la imperecheat, se intoarce in roi, isi regleaza "tirul", trece timp destul. In acelas timp, albina eclozata ca urmare a stolonarii, nu este la fel ca cu albina luata din cat. Gandind simplu, bunicii isi cresc altfel "copiii"decat decat o fac parintii.
Observatia mea , evident ca experienta proprie, este ca roiurile obtinute la salcam, indiferent de metoda, sunt cele mai reusite, mai viabile. Ca o mica paranteza, cele date jos din pom, tot la salcam sunt exceptionale! Doar ca anul urmator treba sa induci schimbul linistit de regina!

Cântăresc în felul următor rezultatul comparării: rapiță 15 aprilie, - roi stolonat, 3 rame căpăcite, să zicem că ieri au fost căpăcite, din care să zicem albină până la eclozare și intrare în treabă ca doică este - 11zile până la eclozare+3zile plimbare aiurea pacolo=14 zile (două săptămâni). O botcă este căpăcită la a 8-a zi și până la eclozare încă 8 zile, să zicem că tot la 15 aprilie le-am pus o botcă la a 9-a zi și mai are 7 până la eclozare. Depune ou la a 10-14 zi după eclozare. Total 7+14=21zile deci 3 săptămâni. Deci momentul când depune matca primul ou, albina doică este de o săptămână+. Deci roiul stolonat este potrivit biologic continuițății încă din 15 aprilie. Pe când cu metoda mea totul este dat peste cap din 25 mai și totuși rezultatul final este mai favorabil la scuturat decât la stolonat. Cred în biologie, dar lucrurile pot merge bine și în situații complet date peste cap dacă mie așa este potrivit. Pentru că nimic nu este bătut în cuie în biologie cum se dorește să înțelegem. Deloc!