Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[Balian]

Ma întrebam motivul pentru care ați calculat un preț de cost pentru miere de circa 10 lei per kg. Aceste investiții trebuie amortizate și presupun ca ele au fost făcute pentru a aduce mierea la parametrii ceruți de piață: fluida, limpede, buchet de arome. Totuși pentru a recupera investiția și pentru un profit modest, volumul desfacerii trebuie sa fie mare ( eu zic de cel puțin 2 t" la borcan) ceea ce mi este greu sa cred ca Salonta ar putea absorbi singura aceasta cantitate. Probabil ca Oradea sau zonele cu terme, asorb restul.
Întreb însă, cumpărătorii sunt informati cu privire la sortimente de miere cumpărata?!
PS : Absolut toți apicultorii " bătrâni" pe care i-am cunoscut au în dotare câteva bidoane vechi de lapte. Este un fel de ....confirmare a statutului?!

Acum în perioada de recuperare prețul de cost pe kg de miere este 16lei/kg. 10 va fi după perioada de amortizare.
Orice investiție este sau ar trebui să fie premeditată de un calcul. Calculul pornește din puterea de vânzare (mărimea clientelei).
Eu lucrez la o moară unde umblă din tot vestul țării. Pe acest fapt m-am construit planul de vânzare. Vânzarea era cam 1500kg/an.
Producția era calculat pentru media de 30kg/familie/an. În ultimii 5 ani an ajustat la 50 și a venit anul 2022 cu medie peste 100/familie/an.
Mi-a rămas miere pe stoc, eram nevoit să-mi fac reclamă cu promoție pe fb. Așa am reușit să ridic la 2000kg/familie/an. Nu cu reclamă pe
fb mare că ce rost ar fi avut să știe omul din Dorohoi că eu am miere de vânzare. Am căutat un grup de producători din Salonta cu cca.
4000 de membri și pun reclame înainte de sărbători, de sezonul de concedii, de începerea anului școlar, de perioada de gripă...

Reclame de acest tip (dați clic pe poză să întoarcă)

PS: bidoane de aluminiu nu am multe. De plastic tip Amigo folosesc. În 2022 am auzit întâmplător, vânzătorii de la Dedeman șopteau între ei:
”iacă tot vine ăsta și întotdeauna cumpără toate bidoanele ce le avem”

Bidoane plastic Amigo

[Balian]

...Întreb însă, cumpărătorii sunt informati cu privire la sortimente de miere cumpărata?!...

Absolut...chiar de ex. sortimentul de tei: 50%tei+50%rapiță, și expic așa, mierea de tei este amară și excesiv aromată,
un amestec cum am scris ia gustul amar și dozează chiar perfect aroma. Am la moară miere de tei curat și mix.
Dau la gustare dacă vrea clientul să vadă, care este mai bună. Dacă vrea tei, dau tei mai scumpă că este cumpărat nu
produs de mine.

[mausica]

Ma întrebam motivul pentru care ați calculat un preț de cost pentru miere de circa 10 lei per kg. Aceste investiții trebuie amortizate și presupun ca ele au fost făcute pentru a aduce mierea la parametrii ceruți de piață: fluida, limpede, buchet de arome. Totuși pentru a recupera investiția și pentru un profit modest, volumul desfacerii trebuie sa fie mare ( eu zic de cel puțin 2 t" la borcan) ceea ce mi este greu sa cred ca Salonta ar putea absorbi singura aceasta cantitate. Probabil ca Oradea sau zonele cu terme, asorb restul.
Întreb însă, cumpărătorii sunt informati cu privire la sortimente de miere cumpărata?!
PS : Absolut toți apicultorii " bătrâni" pe care i-am cunoscut au în dotare câteva bidoane vechi de lapte. Este un fel de ....confirmare a statutului?!

Nu ai tu idee cat de bine inghite miere moara din Salonta

[Balian]

Fiecare loc de vatră de stupină are o putere de producție. Numărul optim de familii îl stabilim noi apicultorii din experiență.
Dacă îl suprapopulăm, producția tot atât va fi cu medii/familie mai puțină. Folosesc în fiecare an 3 vetre care aleg din 8 locații
în funcție de culturile semănate în jur. Aceste locații am ales dealungul timpului din vreo 15. Sunt locuri care sunt superioare
celorlalte.

Imagine de satelit (distanță dintre două locații)

De ex. pe poză de satelit am măsurat distanța dintre două locații. Fiecare am folosit mai mult de 5 ani. Distanța în linie dintre
cele două cum vedeți este 1km. La mijloc este un canal de apă cu f multă amorfă pe mal. Este înconjurat de teren agricol cu
multiple parcele de rapiță și fs, fiecare are plantat salcâm destul de mult în jurul locului. O rază de zbor de 1km este un nimic
pentru albine, totuși una din locații s-a demonstrat că este mult superior celuilalt. Fiecare are capacitatea lui de producție.
Am încercat pe fiecare locație să țin două platforme sau una, cantitatea cât am extras era același. La una cam jumătate cât la
celălalt. Ani la rând, oricum am făcut. Numărul optim este 20!
Deci din punct de vedere a producției este important aprecierea optimă a numărului de stupi. Tot așa cât de mult contrează și o
stupină concurent în apropiere. Am observat din experiență că cine vine din depărtare numai rar se distanțează cu stupina mai
adânc de 4-5km de sosea. Stuparilor le place aproape de șosele.

[Balian]

”În familiile de albine unde nosema este prezentă pe perioada sezonului activ, albinele lucrătoare care curăţă şi pregătesc celulele pentru ouat sunt
infestate în cea mai mare măsură. De aici se porneşte un cerc vicios: albinelor doici li se reduce viaţa şi capacitatea de a secreta laptisor prin ingerarea
sporilor. Nu mai ating stadiul de culegatoare si astfel observăm o famile cu o populaţie de albine lucrătoare mică în raport cu cantitatea de puiet aflat
în stadiul de creştere. Totodată prin faptul că populaţia de doici este micşorată, cât şi datorită capacitaţii reduse a acestora de a secreta lăptișor,
puietul nu mai poate fi îngrijit suficient.
În aceste condiţii perioada de evoluţie a puietului de la ou până la eclozare se măreşte cu 1-2 zile, fapt ce duce la o înmulţire mai accentuată a varroua.”
Asta nu eu spun. Am găsit în documentația mea apicolă salvată. Am pus numai că este de luat în seamă.

[yuonyuon]

”În familiile de albine unde nosema este prezentă pe perioada sezonului activ, albinele lucrătoare care curăţă şi pregătesc celulele pentru ouat sunt
infestate în cea mai mare măsură. De aici se porneşte un cerc vicios: albinelor doici li se reduce viaţa şi capacitatea de a secreta laptisor prin ingerarea
sporilor. Nu mai ating stadiul de culegatoare si astfel observăm o famile cu o populaţie de albine lucrătoare mică în raport cu cantitatea de puiet aflat
în stadiul de creştere. Totodată prin faptul că populaţia de doici este micşorată, cât şi datorită capacitaţii reduse a acestora de a secreta lăptișor,
puietul nu mai poate fi îngrijit suficient.
În aceste condiţii perioada de evoluţie a puietului de la ou până la eclozare se măreşte cu 1-2 zile, fapt ce duce la o înmulţire mai accentuată a varroua.”
Asta nu eu spun. Am găsit în documentația mea apicolă salvată. Am pus numai că este de luat în seamă.

ee ee...acum vreau sa aud ...cu ce tratam??....
si sa mi spuneti cum indreapta tratamentu o problema mecanica??
adica invie albina doica care nu este ...cum face???
acolo avem un tren deraiat si cum il aduce un tratamentul inapoi pe cursul normal daca lipsec categorii de albine...deci cum reparam?

dar vreau sa mi spuneti din tratamente ...ATAT!!

[Balian]

...dar vreau sa mi spuneti din tratamente ...ATAT!!

A doua propoziție a subtitlului ”Cum putem ține sub control nosema” din materialului de mai jos:
https://apiexpert.ro/nosemoza-albinelor/
este sursa citatului ce am dat în postarea anterioară. Prima propoziție amintește metoda d-voastră,
dar amintește și admite folosirea Fumidilului și importanța dezinfecției cu acid acetic.
Cum fac eu: în a doua jumătate a lunii martie dau 4 stimulări cu F40 aditivat cu 1g fumidil la 0.5l sirop.
Deci total 4g Fumidil/familie. Contolez înainte și după infestarea cu nosema în felul următor: adun cca.
25 de albine moarte, rup abdomenul la ele și le pun întro pungă mică cu fermoar, adaug atâta ml de apă
distilată câte abdomene am pus, închid și le zdrobesc bine, duc la microscop. Multe magazine agricole
sunt dotate cu microscop. Pun o picătură pe placa de control, reglez la mărire de 40X și mă uit. Nu e nevoie
numărat sporii, după câtava încercări omul își va da seama cât este mult și cât acceptabil pentru infestare.
Vă spun este diferență înainte și după tratamente. Tot așa fac și toamna, tot 4g/familie. (nu în acest an
când nu am dat nici un strop de sirop). Noi vorbim numai de varroa că acela se vede cu ochiul liber,
nosema nu. Ce nu se vede nu există. Fatal error.
Este rușinos, naiv și caraghios că lista medicamentelor autorizate de autorități conține 16 medicamente
contra varroa și numai unul pentru nosama:
https://apia.org.ro/wp-content/uploads/ ... a-2024.pdf
vestitul ”PROTOFIL” care nu este eficient înmpotriva nosema Ceranee numai la nosema Apis ce nici nu mai
există. A mai mers cu Apis care apărea în primăvară, pe când la Ceranee nu mai este timp pentru reparații
și familia se pierde.

[yuonyuon]

...dar vreau sa mi spuneti din tratamente ...ATAT!!

A doua propoziție a subtitlului ”Cum putem ține sub control nosema” din materialului de mai jos:
https://apiexpert.ro/nosemoza-albinelor/
este sursa citatului ce am dat în postarea anterioară. Prima propoziție amintește metoda d-voastră,
dar amintește și admite folosirea Fumidilului și importanța dezinfecției cu acid acetic.
Cum fac eu: în a doua jumătate a lunii martie dau 4 stimulări cu F40 aditivat cu 1g fumidil la 0.5l sirop.
Deci total 4g Fumidil/familie. Contolez înainte și după infestarea cu nosema în felul următor: adun cca.
25 de albine moarte, rup abdomenul la ele și le pun întro pungă mică cu fermoar, adaug atâta ml de apă
distilată câte abdomene am pus, închid și le zdrobesc bine, duc la microscop. Multe magazine agricole
sunt dotate cu microscop. Pun o picătură pe placa de control, reglez la mărire de 40X și mă uit. Nu e nevoie
numărat sporii, după câtava încercări omul își va da seama cât este mult și cât acceptabil pentru infestare.
Vă spun este diferență înainte și după tratamente. Tot așa fac și toamna, tot 4g/familie. (nu în acest an
când nu am dat nici un strop de sirop). Noi vorbim numai de varroa că acela se vede cu ochiul liber,
nosema nu. Ce nu se vede nu există. Fatal error.
Este rușinos, naiv și caraghios că lista medicamentelor autorizate de autorități conține 16 medicamente
contra varroa și numai unul pentru nosama:
https://apia.org.ro/wp-content/uploads/ ... a-2024.pdf
vestitul ”PROTOFIL” care nu este eficient înmpotriva nosema Ceranee numai la nosema Apis ce nici nu mai
există. A mai mers cu Apis care apărea în primăvară, pe când la Ceranee nu mai este timp pentru reparații
și familia se pierde.

daca la varooa se pune botu mai mult ..plus ca se si vede....are si coarne

nu am facut niciodata tratament de nosema pentru ca eu incerc sa nu am ..ar fi penibil sa tratez ca sa nu am cand eu vrea sa previn sa nu am... ...e ca si cum prevenirea a dat gres si acum trecem la planul "B" adica tratam dar numai e frumos ca la prevenire....una e sa fie frumos si alta e sa fie frumos legat cu sarma si pus un par sa nu cada....e o diferenta....
mie imi e rusine cu tratamentele(daca le as face).......

[Balian]

Procesul de prelucrare a mierii (procesarea) necesită o analiză continuă a calității. Analizele de bază sunt:
- controlul unidității (să avem siguranța păstrării în timp)
- determinarea indicelui de diastază (pentru contolul activității enzimatice)
- determinarea raportului fructoză/glucoză (pentru determinarea gradului de cristalizare)
- determinarea cantității conținutului de hexametilfurfural (pentru urmărirea efectelor încălzirilor repetate)
Trimiterea la un laborator autorizat a mulțimii de analize ar ridica prețul de cost. Urmărirea acestori parametri
la nivel și în timpul procesării poate da informații f utile referitor la planificarea prelucrării. Analiza finală pentru comercializare, obligatoriu trebuie făcut cu un laborator autorizat, dar numai una singură care și fără procesare
ar fi obligatorie.
Ar mai fi o verificare cu microscopul: felul și cantitatea de polen în miere, precum prezența și felul de microorganisme (nosema, locă, bacterii) și ciuperci. Felul de polen poate da informații despre ce floră vizitează albina. Cantitatea microorganismelor, valoarea tehnologiei pe care o urmărim.

[Balian]

Controlul umidității în condiții de acasă se poate face f ușor cu un refractometru:
https://race-shop.ro/instrumente-de-mas ... 08QAvD_BwE
Diastaza mierii sau activitatea enzimatică este un indicator al capacității enzimelor de a descompune amidonul, determină naturalețea și gradul de "maturitate" a mierii. Arată cantitatea de enzime introdusă de albine, și este egal cu numărul de mililitri de soluție de amidon care poate fi descompus de enzimele în 1 gram de miere în 1 oră.
Există o metodă apropiată de laborator (conform Gotha), pentru a face acest lucru în afara laboratorului acasă. Aveți nevoie:
1. puneți 4,5 ml soluție de miere 10% într-un balon,
2. 5,5 ml apă distilată
3. 0,5 ml soluție de sare 0,58%
4. 5 ml soluție de amidon 1%.
Închideți bine cu un capac, amestecați și țineți într-o baie de apă la +40 grade. După 1 oră, se răcește tubul la temperatura medie. Apoi adăugați 1-2 picături de iod și amestecați din nou.
Culoarea este transparentă sau galben deschis, va arăta că numărul diastazei mierii testate nu este mai mic de 11,1 unități Gothe, care înseamnă că produsul este proaspăt, natural, poate fi încă depozitat și utilizat. Dacă, cu aceste proporții din restul ingredientelor, luați 2,2 ml soluție de miere și se va obține același rezultat, atunci numărul diastazei este mai mare de 22,2 unități Gothe.
Când este colorat într-o nuanță albastră, numărul este mai mic de 11,1 unități, prin urmare, mierea este de o calitate mai mică. Limitele admise ale numărului sunt stabilite de la 5 la 50 de unități Gothe.
Cu cât familia albinelor este mai numeroasă și mai puternică, cu atât este mai mare numărul diastazei, deoarece mai multe enzime sunt introduse în sucul de flori decât de insectele slabe. Albinele puternice din același câmp vor da aproximativ 50 de unități de Gotha; iar cei slabi - aproximativ 10 unități.
Mult mai detailat, de unde am preluat cele scrise:
https://growing.decorexpro.com/ro/proch ... e_vignette

[Balian]

Pentru determinarea parametrilor de bază a mierii a mai rămas raportul fructoză-glucoză și cantitatea de hidroximetilfurfural. Pentru determinarea acestori parametri discut cu o firmă SC Chimexim SRL care îmi
poate furniza stiks/benzi cu care se poate determina zahărul total, glucoza și cantitatea de hexametilfirfural.
Așa am avea tot pachetul de parametri intermediari, regulat la fiecare capitol de lucru în procesul de procesare.
Datele finale oficiale necesare pentru comercializare aș putea obține în final de la o firmă/laborator legalizat.
În loc de nenumărate analize intermediare ar fi deajuns o singură analiză de la acest laborator. Determinările intermediare cu benzile cumpărate ar cosata incomparabil mai puțin decât dacă am folosi pentru toate cea
oficială.

[Balian]

Citind aici pe forum am învățat să avem familii puternice, să producem mult peste cu cât am fost obișnuiți, să nu roiască albina, să ne ferim de boli. Despre modul cum să vindem marfa produsă, nu vorbește nimeni, parcă ar fi un lucru neglijabil. Nu demult era și vânzarea destul de simplă. Ce am vândut era bine ce nu, am dat la procesator și salut. S-a schimbat însă poziția…. Ce vând este bine în rest procesatorul nici nu stă de vorbă cu mine. Dacă sunt mare în apicultură, îmi oferă cât dorește și eu accept că nu am absolut nici o alternativă. Ca să scap de remușcare spun că produc mai mult sau țin mai multe familii să primesc atâta bani ca înainte. Și lucrez până ce mă rup. Pentru vânzare directă noi cei mici suntem nevoiți să ținem pas cu nevoile clientelei aflată în plină schimbare. Nu mai ține mentalitatea de acum 40 de ani. Deloc. Sau mă aliniez sau voi lucra nerentabil pentru nimic. Nu mai merge fără calcule. Gândul tot timpul trebuie să am la rentabilizare. Cu creionul și calculatorul în mână.
Tot ce am scris în postările anterioare era descrierea cum să iau locul procesatorului, la nivel de stupină. Asta tot funcționează până ce prețul la borcan este cam triplu celui de la procesator. Când va scădea și aia….adio apicultura comercială. Nu va mai rămâne numai pasiunea pentru bani de nimic.

[Shrek]

Acu' , dacă dumneata " te plangi" ca mere vânzarea greu ( de miere), după ce Dumnezeu te-o ingaduit sa-ti așezi taraba lângă poarta raiului, sau moara cu noroc, sau poate ești precin cu Sf.Petru, nah, noi hobysti, ce sa ne mai plangem?!
Yon, " precinu'" nost, vorbea la un moment dat despre prețul mierii din ro ca nu este la nivelul celui de afara. Eu pot sa spun cu certitudine ca pretul" la borcan" de la noi, este în jur de 10 eu, cam tot atât cât se vinde și prin Austria, tot " la borcan" pentru ca și ei au o piață a mierii de nișă cum ar veni, adică în privat.
Discuția se poate purta despre cum poți câștiga noi clienți și o estimare realista a vânzărilor astfel încât sa nu ramai cu stocuri mari de miere care, la un moment dat vor pune presiune în jos pe piata " la borcan"!
Știm cu toții ca vânzarea mierii are perioade de vârf, la începutul sezonului rece deci perioada virozelor, apoi scade treptat pana în primăvara când încetează complet. Mai face un zvâcnire vara, sezonul petrecerilor cu mispaisuri, dar cantități mici ce tind sa fie înlocuite cu siropuri din ce în ce mai "performante".
Atunci când ai o zona de desfacere intr-un punct de tranzit, sau o zona turistica, sau orașe ori zone cu o istorie culinara orientata către hrănire sănătoasă și sustenabila, poți spera la o creștere constanta a vanzarilor. Dar asta poate fi doar o speranța și nu o certitudine. În aceste condiții, devine explicabila investiția în bibliografie și timpul acesteia precum și tehnica aferenta pentrudeterminarea caracteristicilor mierii oferite. Exista clienți, puțini cei drept, care pun o sumedenie de întrebări tehnice despre miere și dacă te prind cu tema nefăcute, te penalizează. De fapt pierzi un client cu potențial. Dar dacă l-ai agățat, cum se spune în ter,Eni negustorii el îți va aduce mai mulți clienți, fie ei mai pretențioși dar constanți.
Cei care citesc pe forum și sunt la început de drum, i aginandu-si ca se vor i bogați din apicultura, ar trebui sa știe ca o clientela stabila se formează cam în 10 ani,timp în care unii mai pier, vina alții noi, dar cam asta timpul. Părerea mea!
Ca sa ii răspund lu' domnu' Yon, de ce se estimează o scădere a consumului de miere în viitor, explicația este simp,a: mu.ti romani au emigrat, cam 25% din totalul populației în ultimii 15 -20 ani, sinu dau semne ca s-ar întoarce, oricât ar pâlpâie politicienii. Căm atat ar trebui sa fi scăzut și sa scadă consumul mierii fata deanii'90.

[Balian]

Haideți să ne înțelegem între noi, ce este apicultorul hobbyst. Cum înțeleg eu - acel apicultor care practică apicultura pentru simpla pasiune.
Fiecare avem baremul cât este acel număr de familii de albine care ne dă pasiune și activitatea nu prezintă aspect comercial. Dacă luăm așa,
atunci hobbystul nu tratează deloc apicultura ca una care aduce bani. E pur pescărie pasională pentru care avem cheltuială fără vreun venit.
Dacă banii încasați este exact cât cheltuiala, activitate este nonprofit, ca o fundație de ex. Dacă creăm venit peste cheltuiali acea activitate
este comercială, orientată pe profit. Oricât de mic ar fi profitul acela. Eu de când sunt activ în apicultură în această categorie încerc cu toată
forța să mă aflu. Despre acest fel de lucru scriu. Cine este pur hobbyst sau pur profesionist, îi respect, dar ei sunt altă categorie.

[Shrek]

Dacă doi ani la rand îți mor toți stupii iarna și totuși cumperi și încerci încă un an, te numești hobyst! Sau habarnist?! Glumesc! Cei ce practica o apicultura de tip industrial , cu tehnologii bine definite, repetitive anual, orientate numai spre profit, cu toate calculele de rigoare, aceștia sunt apicultori profi. Sau, în funcție de nr de stupi ori producția finala de miere/polen/familii de albine pot fi împărțiți între semi profesioniști și profesioniști. Zic eu!
Chiar dacă nu trăiesc din apicultura,cei ce deținem un nr redus de stupi, sa zicem sub 40 sau sub 100, dar limitam timpul alocat și implicit producțiile obținute, putem obține profit bunicel dacă, doar dacă avem o desfacere mulțumitoare. Aceasta depinde mult de conjuntura, vezi pandemia, apariția meteorica a unui" polonez", etc. În rest, dacă nu avem alte vicii, gen alcool, păcănele, drăguțe, acest viciu este cel mai sanatos!

[Balian]

Sunt de acord. Dacă dorim să crăpăm mai amănunțit problema, profesioniști numesc eu
pe cei care asigură venitul exclusiv din produsele apicole. Semiprofesioniști îi numesc
pe cei care poate trăiesc din altă sursă, dar apicultura îi dă un venit substanțial lângă
venitul de bază. Diferența dintre categorii pe lângă existența sau nu a venitului de bază
dă numărul de familii întreținute și puterea de vânzare. Părerea mea.
Conjunctura despre care vorbiți are greutate mare în vânzare. Sunt apicultor de 50 de ani,
dar urmăresc vânzarea de când mă știu. Bunicul era ceasornicar particular/apicultor și
vindea mierea în ceasornicărie. Tatăl meu la cunoștințe și la colegi de muncă, pe socrii
cunoștea jumătate din oraș. După ce nu mai erau ei, eu vindeam de pe masa mea de birou:

Înainte de covid

și a venit covidul de nu mai era voie să intre clientul în birou, dar poate nici nu vroia.
Trebuia să-mi schimb placa:

După covid

și treaba a mers în continuare. La începutul covidului am ridicat prețul pentru care m-ați
criticat și d-voastră. De atunci (2020) până azi nu am reușit să ridic cu nici un leu. Asta
este grav din punct de vedere de rentabilitate, și nu văd ieșire din această situație.