Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[Balian]

Nu am experiențā cu mana, dar întreb și eu, în seceta asta cumplitā poate fi manā, sau chiar acum e mai posibil?

[Shrek]

Acum, fiecare negustor își lauda marfa. Dar am văzut de multe ori, stupari care nu au nici o treaba cu pădurile, vând miere de mana din stupina proprie.
O simpla căutare pe gogu și am găsit asta :
Descriere
Mierea de mana (miere de padure) este singura miere naturala din tara noastra care nu este produsa de albine din nectarul florilor.
Ce este mierea de mana si cum se obtine?
Mierea de mana se mai numeste si miere de padure deoarece ea se obtine in zonele de padure care pot fi atat de conifere (brad, molid, pin, etc) cat si de foioase (artar, stejar, etc).

Aceasta poate fi de origine vegetala, cand albinele colecteaza seva direct de la suprafata frunzelor ori lastarilor tineri, sau poate fi de origine animala, cand se interpun niste insecte mici, din familia afidelor. Acestea se hranesc cu seva copacilor pe care o sug de la nivelul scoartei, retin substantele azotoase si elimina o excretie speciala (mana), cu mare continut de zaharuri. Lipsa nectarului din aria de zbor a albinelor le determina sa culeaga orice substanta dulce, inclusiv mana.

Spre deosebire de celelalte sortimente de miere, in mierea de mana, pe langa alte zaharuri s-a demonstrat prezenta unui zahar specific (melezitoza) care se presupune ca ar fi sintetizat chiar în tractusul digestiv al insectelor producatoare de mana. Acest tip de zahar are un potential de cristalizare ridicat, iar mierea de mana în a carei compozitie melezitoza depaseste 15% poate cristaliza chiar in faguri, imediat ce a fost produsa de albine.
Desigur, în călătoriile mele m-am contrazis cu cineva, cum ca " mana din porumb"( îmi aduc vag aminte din copilărie ca evitam lanurile de porumb, fie verzi, fie uscate sa nu ne " ardă mana", purtând de regula îmbrăcăminte sa ne acopere tot corpul) este prelucrata de albine și se face miere de mana ( de pusta)! Părerea mea, ca acea miere închisă la culoare, cu tenta roșiatice, obținută în luna septembrie, octombrie, provine fie fructe, struguri, în special negri sau, mult mai probabil, din izma broaștei, de pe luncile raurilor!
Acum câțiva ani, când am stors miere de mana, a fost extrasa foarte greu, vâscoase, distrugând majoritatea fagurilor. A cristalizat destul de repede, imediat după sărbători. Dar gustul este inconfundabil, de aceea am mari rezerve , atunci când degust asa zisa miere de mana.
În rest, s-auzim numa de bine!
PS : cum se prezintă efectivele/rezervele de hrana , acum în nord-vestul tarii? Dar varroua?

[Balian]

În zona de vest sunt obișnuit ca natura nu prea este darnicā din cauza secetei severe. Nu și anul āsta. Polen este surprinzātor de mult, miere depinde de noi cât lāsām. Poți regla chiar sā fie potrivit fārā nici un supliment de sirop. Cantitatea de albine depinde cât de atent ai fost cu perioadele sārace. Cine a fost atent ași a suplimentat cu ce trebuie are albine destul de multe. Per total a fost un an bun. Numārul de varroa tot de acțiunile trecutului apropiat depinde:)

[Vasile_Bucovineanu]

Nu am experiențā cu mana, dar întreb și eu, în seceta asta cumplitā poate fi manā, sau chiar acum e mai posibil?

Pentru a exista cules de mana trebuie indeplinite mai multe conditii. Afidele care produc mierea de mana au o dezvoltare ciclica. Sunt mai multe odata la doi ani si foarte multe odata la 4 ani. Pentru a se inmulti au nevoie de caldura dar nu se dezvolta daca e seceta crunta fara usoare episoade de ploi. Daca e seceta crunta chiar daca afidele secreta acel suc dulce acesta se usuca si nu poate fi adunat de catre albimne. Dezvoltarea afidelor este ingreunata sau poate fi oprita in urma unor furtuni puternice cu gheata. In anii cand este cules de mana se inmultesc foarte tare viespile deoarece au si ele hrana din belsug. Nu am avut niciodata cules de mana in doi ani consecutivi.
Mierea de mana are culoarea brun roscat si este mai vascoasa decat orice tip de miere. Nu necesita mult timp pentru maturare in stup deoarece acel suc contine foarte putina apa. Am prins ani cand s-au putut face extractii la interval de 10- 14 zite. Mierea de mana are calitati deosebite. Este puternic bactericida si contine foarte multe saruri minerale asimilabile in organismul uman.
S-a facut un studiu la Universitatea din Suceava si s-a ajuns la concluzia ca are calitati asemanatoare cu mierea de manuka fiind de sapte ori mai ieftina decat aceasta din urma. Asupra unor specii de bacterii, potrivit studiului, a avut efect bactericid mai puternic decat anumite antibiotice.
Asa cum a zis colegul mai sus exista posibilitatea sa cristalizeze imediat ce este adusa in stup rezultand asa zisa "miere beton " care nu poate fi extrasa nicicum.
Daca anul trecut a fost recolta foarte buna de miere de mana, in acest an desi afidele au fost foarte numeroase pe diferite specii de arbori albinele nu au cules deloc mana.

[Liviu_SV]

Legat de mierea de mana vreau să vă prezint si experienta mea. Anul acesta am fost prin pădure și pe plantele de mur erau foarte multe afide. Frunzele erau foarte lucioase si cercetate de albine dar nu am avut miere de mana de extras, posibil sa fi fost in cantitati mici cat au consumat coloniile de albine. Pe capacele sptupilor si pe masina din curte am observat excremente aproape asemanatoare cu cele de la zborul de curatire, acelasi lucru l-au confirmat si alti apicultori din zona. Anul trecut pomii fructiferi, în mod special prunul, avea frunzele foarte luciose, până și viespiile le cercetau (pentru secretia dulce sau pentru afide nu stiu). Mierea de anul trecut, neagra-roscat a cristalizat dar nu în totalitate. În timpul extractiei se observa miere ce rămânea în celule la o centrifugare normală, am dedus că sunt sortimente mai multe pe acea ramă si de aici cristalizarea neuniforma. În anul 2022 a fost un cules de miere bun cu o miere ce nu a cristalizat si foarte vâscoasa, cred că aia a fost o mană în proportie mult mai mare decât cea care a cristalizat partial.
Dea lungul timpului am avut probleme cu aparitia herpesului si foloseam aciclovir. Stiind proprietatile mierii de mana, ultima data când mi-a aparut m-am uns pe buze cu aceasta miere neagră-roscat, foarte densa nu foarte dulce. De atunci nu mi-a mai aparut niciodata herpes. Deasemenea am observat un efect pozitiv asupra unei zone opărite cu apă, comparativ cu miere de tei care nu a produs un efect vizibil cum a făcut miere brună-de mană.
Cat despre iernare, anul trecut am avut probleme cu o singura familie din tot efectivul, la cea care am lasat mai multa miere. Probabil s-a nimerit sa fie mai multa de mana. Nu am dus la laborator excrementele dar mi-a murdarit spetezele ramelor si fata stupului cand au iesit la zbor.

[Vasile_Bucovineanu]

Liviule am inteles ca esti din judetul Suceava. Ne poti spune din ce localitate?

[Liviu_SV]

Localitatea Solca, aproape de dumneavoastra dar departe in acelasi timp. Poate reusesc, pana se formeaza ghemul de iernare, sa va fac o vizita in stupina daca imi permiteti.

[Balian]

Faceti voi un scenariu in care in septembrie,uneori in octombrie chiar pana la sfarsit de luna sa tot fie un cules mic sau moderat de miere(fie iulisca,fie mana)si faceti un scenariu ce se intampla cu toata albina care a prins culesul,care a prins cresterea de puiet pana tarziu...etc
Toata albine aia,tot puietu ala nu mai are vitalitatea care trebuie si primavara au de suferit.In aceasta situatie rapita e caz inchis.

Pregātirea pentru valorificarea culesului de rapițā trebuie începutā din toamnā. Dacā nu este posibil din cauza unui cules târziu, atunci nu rāmāne numai procedura de întārirea în primāvarā a familiilor mai bune pe detrimentul slābirii celor mai slabe. Māsura depinde de gradul de uzurā a întregii stupine. Astfel va fi un grup de familii pentru rapițā și restul roi timpurii care nu vor fi pentru cules mai devreme de tei. Totul depinde ce iese din matematicā. Oricum, culesul de rapițā este cel mai sigur cules.

[Vasile_Bucovineanu]

Localitatea Solca, aproape de dumneavoastra dar departe in acelasi timp. Poate reusesc, pana se formeaza ghemul de iernare, sa va fac o vizita in stupina daca imi permiteti.

Poti veni oricand, numai sa stiu dinainte, ca sa fiu acasa.

[Balian]

Dacā analizām vegetația în ansamblu care era prezentā anul āsta în perioada de îngheț în primāvara, pomii fructiferi, salcâm, flora spontanā de primāvarā era capitol închis. Numai rapița a supraviețuit așa cā mai și dādea producție bunā. Cine nu era prezent poate creștea roiuri și practica hrāniri masive. Altfel și cine a fost la rapițā, cum salcâmul lipsea, putea și chiar era obligat sā facā roiuri din marea de albinā care era produsā dupā rapițā, chiar fārā hrāniri.

[mausica]

În ultimul timp rapiță este cules sigur

[Balian]

În ultimul timp rapiță este cules sigur

Am stupina pe câmpie. Trebuie să am încredere în rapiță, că este una din puține flori roditoare în zona mea. Sunt nevoit s-o valorific. Așa arăta pe 9 aprilie:

Rapița înghețată

Am crezut că nimic nu va ieși din ea. După ce am văzut rezultatul la extrecție am schimbat radical părerea despre rapiță. Eu spun că plantă mai rezistență și mai sigură chiar nu există în zona mea. Salcâmul este ultimul în listă, cât de sensibil e. Mă mențin, rapița mi este principalul cules. Valorificarea mierii de rapiță însă merită o altă discuție!

[Balian]

Teoretic câți bani se pot obține de la o familie de albine de un simplu stupar:( numai părerea mea!)
1. vândută familia 500lei
2. divizată familia în 3 roi 3x300=900lei
3. produs și vândut (la borcan) 50kg miere 50x20=1000lei (dacă nu se face salcâm) sau
50x25=1250lei cu salcâm
4. produs și vândut (la procesator) 50kg miere 50x10=500lei (dacă nu se face salcâm) sau
50x15=750lei cu salcâm
5. produs și vândut 50kg miere(la borcan)+1roi 1000+300=1300lei sau (dacă nu se face salcâm)
1250+300=1550lei cu salcâm
6. produs și vândut (la procesator) 50kg miere+1roi 500+300=800lei (dacă nu se face salcâm) sau
750+300=1050lei cu salcâm
PS: Prețurile sunt cu aproximație, includ cheltuielile. Sunt schimbătoare în funcție de an apicol și spun teoretic dacă ai piață la toate produsele.

[Balian]

Sectorul apicol se împarte, în general, în două mari ramuri: cei care se concentrează pe producția de miere și produse apicole și cei care se ocupă cu vânzarea de material biologic (familii de albine, regine etc.). Și sunt care fac amândouă.
La rândul ei, prima categorie se diferențiază pe apicultori care vând en-gros și pe cei care vând la borcan. Eu fac parte din a doua categorie, iar vânzarea la procesator nu e o opțiune pentru mine, așa că nu am informații despre prețurile sau condițiile lor de preluare.
Recunosc, mierea de rapiță curată sau crema de rapiță se vând greu la borcan, reușind să dau doar 10-20 kg pe an. Însă, amestecată cu alte sortimente, reușesc să dau toată producția anuală.
Am 30 de familii de albine, cu o producție medie în jur de 50 kg pe familie. Am o capacitate de vânzare de 1.500 kg pe an. Prețul mediu la care vând este cca. 25 lei/kg.
Structura vânzării mele arată cam așa:
• 60% polifloră
• 30% salcâm
• 10% tei
Iată cum folosesc mierea de rapiță:
• 50% în mierea polifloră
• 25% în mierea de salcâm
• 50% în mierea de tei
Astfel, rezultă că am nevoie de 635 kg de miere de rapiță anual, distribuită astfel: 450 kg în mierea polifloră, 110 kg în cea de salcâm și 75 kg în cea de tei. Cu o producție medie de: 635/30= cca. 22 kg pe familie la rapiță, scot lejer această cantitate. În anii buni se adaugă și producția de salcâm. Fs e un cules asemănător, dacă nu mai bun ca rapița. La tei mai completez cu miere cumpărată.

[Balian]

Este foarte important ca, în perioada de toamnă, după ce temperaturile ridicate au trecut, să restrângem urdinișurile stupilor.
Astfel, albinele se pot pregăti în mod optim pentru iernat, asigurând un microclimat potrivit. Ajută împotriva tentativelor de furtșag între familii, reduce riscul atacurilor de viespi, care pot fi o sursă de boli, precum pot crea în stup o stare permanentă de agitație, pot slăbi puterea coloniei sau chiar o pot distruge.

[Balian]

În momentul de față, pregătirile pentru iernare sunt realizate în proporție de 75% de mai bine de trei săptămâni. Odată ce temperatura va fi prielnică, voi finaliza restul de 25% cu două tratamente esențiale: unul cu acid formic și un tratament final cu acid oxalic (AO), administrat prin picurare.

Între cele două tratamente, mai am o intervenție crucială:
Corpul C3: din mijlocul cuibului, de unde a ieșit ultimul puiet, voi scoate 2-3 rame care nu sunt pline cu miere și le voi muta pe lateral.
Corpul C2: voi scoate și voi extrage toată mierea din acest corp. Scopul acestei acțiuni este de a direcționa familia să consume din rezervele de miere din corpul C3. Astfel, voi reduce surplusul de miere pentru primăvară, deoarece o cantitate prea mare ar putea bloca dezvoltarea normală a familiei. (Această manevră nu ar fi fost posibilă pe rame întregi de tip Dadant.)
Corpul C1: va rămâne gol, fără albine și miere, dar ar putea conține păstură.

Iernile sunt blânde. Nu restrâng niciodată cuibul, permițând astfel familiilor de albine să ierneze în configurația de vară, pe nouă rame + o ramă de clădit (RC), dispuse pe trei corpuri MER de 1/2. Practic intru și ies din iarnă fără a deranja familiile. Astfel elimin două lucrări: restrângerea de toamnă și dezvoltările treptate de primăvară. Un corp bineorganizat de miere (C3) este suficient până la venirea vremii favorabile pentru intrare de hană din natură, (cca. mijlocul lui martie).