Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ DISCUTII APICOLE DIVERSE

[Balian]

Am discutat recent cu un apicultor care își vinde mierea prin câteva puncte, bine plasate în centre comerciale - mă refer la acele insule de miere de pe culoar.
Vinde salcâmul cu 50 de lei. Înainte îl dădea cu 40-45 lei/kg.
Ce a constatat?
Că mai nou, clienții caută mai mult miere de rapiță și polifloră (acea polifloră care conține majoritar FS)
Am văzut și eu acest aspect.
1. Clienți care folosesc mierea în ceai și pentru care nu prea contează sortimentul - să fie cea mai ieftină și bună
2. Clienți pentru care nu există altă miere decât cea de salcâm, lichidă, deschisă la culoare, cu gust specific. Pe care o folosesc tot în ceai și cafea.

În momentul de față, în cafea folosesc miere de rapiță cristalizată.
Pentru delectare, mi-am lăsat un sortiment de polifloră - exclus FS, închisă la culoare. Am avut anul acesta o mică cantitate de astfel de polifloră, care nu știu de la ce a fost. Mană nu e, pt că nu are gust specific, nici analizele de la dna Bobiș de la Cj nu arată asta.

Miere să fie, că o vindem noi.

P.S. Pe măsură ce trece timpul, tot mai mulți dintre clienții mei nu mai au probleme cu miere cristalizată. La ora asta vând poliflora și rapița doar cristalizate. Și trece

Am mai scris despre modul în care s-a format schema de vânzare în cazul meu. Ce pot să spun: am ridicat prețul la mierea de salcâm și nu am observat absolut nicio diferență în ritmul vânzărilor. Acum mă pregătesc să îl mai ridic o dată, iar până la noua recoltă (dacă va fi!), va mai trebui să îl măresc încă o dată.

Mierea polifloră trebuie menținută la un preț mic, altfel ar scădea vânzările. Sortimentele care compun poliflora (rapița, fs și mierea de toamnă), având în vedere că sunt recolte aproape sigure și se produc în cantități mari, invadează piața.

Astfel, piața s-a divizat între un produs de elită (salcâmul), care în ultimul timp a devenit un produs bazat pe cerere, și unul de larg consum (poliflora), care, fiind produsă în cantități mari, devine un produs de ofertă. Așa se reglează piața: un produs scump și unul f ieftin. Această separare este, undeva, și logică.

[cristi_vidican]

Poți să te joci cu prețul salcâmului cum vrei doar când nu prea este pe piață.
Fii sigur, că dacă aș avea eu salcâm, nu ai putea ridica foarte tare prețul.

Și mai e ceva...
Dacă clientul te percepe drept vânzător scump, l-ai pierdut.
Sunt clienți care nu ar mânca altceva decât salcâm. Și nu sunt puțini

[Balian]

Și mai e ceva...
Dacă clientul te percepe drept vânzător scump, l-ai pierdut.
Sunt clienți care nu ar mânca altceva decât salcâm. Și nu sunt puțini

Piața liberă este cumplită, dacă ești mofturos și te ții de ceva morțis vei scoate banii. Dacă se schimbă anturajul (condițiile piaței), trebuie făcut pas potrivit situației. Voi avea alternativă non stop. Dacă pierd pe unii voi veni alții. Asta e piața liberă. Sau îl respecți condițiile sau rămâi în urmă. Asta e regula la unitățile private dacă nu este perturbată artificial de interese, cum a fost mierea chinezească. Acolo nu are apicultorul de rând ce să intervină. Am pierdut demult lupta.

[Balian]

Crăciun fericit vă doresc tuturor!

[Balian]

Contract APPR-Romapis

Am găsit un document elaborat de ROMAPIS despre colaborarea dintre apicultori și fermieri; mai exact, un model de contract de colaborare. Din cauza efectelor tratamentelor fitosanitare asupra albinelor, apicultorii sunt destul de reținuți în relația cu fermierii. Totuși, ar clarifica situația și ar preveni eventuale neînțelegeri și conflicte.
O parte însemnată a producției apicole provine din sectorul agricol. Aportul variază în funcție de locul în care este amplasată vatra apicolă. În cazul meu, 60-70% din producție are proveniență agricolă. Dacă o stupină este staționară sau așezată an de an într-o anumită zonă agricolă, albinele devin concurente pentru polenizatorii sălbatici. Mai exact, primăvara devreme, la trezirea naturii, ele consumă tot ce găsesc în jur, iar polenizatorii sălbatici rămân fără resurse. Urmează rapița, o perioadă de belșug, după care — în funcție de rezultatul de la salcâm — urmează o pauză de una sau chiar două luni fără cules.
În acest timp, apicultorul își hrănește albinele, însă polenizatorii sălbatici nu beneficiază de acest ajutor. Aceștia trec printr-o perioadă de foamete chiar în plin sezon de înmulțire. Ulterior, apare fs, care remediază situația pentru max. o lună, după care se instalează seceta, transformând totul într-un „deșert”. Apicultorul pregătește albinele pentru iernat prin hrăniri ritmice, dar polenizatorii sălbatici intră în iarnă nepregătiți.
Astfel, de la an la an, biodiversitatea se diminuează. Polenizatorii sălbatici există încă — dovada fiind faptul că multe parcele nu au albine, dar reușesc totuși să aibă o producție bună. Cu albine, însă, producția este și mai mare. Revenind la contractul de polenizare: părțile l-ar semna dacă ar avea un motiv real. Apicultorul are acest motiv; fermierul, mai puțin. El știe că „merge și fără”, deși cu albine e mai bine. Dacă fermierul ar conștientiza fenomenul menționat, poate ar avea un motiv în plus să își dorească albine permanent în zonă. Mai ales ca între acești polenizatori sălbatici pot fi și specii dăunătoare asupra culturilor agricole.

[Balian]

Un An Nou Fericit vă doresc tuturor!

[mausica]

Poți să te joci cu prețul salcâmului cum vrei doar când nu prea este pe piață.
Fii sigur, că dacă aș avea eu salcâm, nu ai putea ridica foarte tare prețul.
:

De ce aveti impresia ca totul se invarte in jurul unui singur vanzator ?? In aceasi zona pot merge linistit 2 preturi pe acelasi produs. Fiecare are clientii lui.Exact cum unii dau mierea de iulisca la 80-100 lei iar altu nu o poate vinde cu 25 asa si la salcam. Unii vand cu 70-100 lei altii abia o dau cu 35-40

[daffid mihailov]

Băieți, ma bucur sa va regăsesc și sa vad ca ați ținut steagul apiculturii sus in Aceste vremuri tulburi. Pana la urma tot informația de calitate scrisa și sintetizata pe subiecte, va rămâne. Restul e can-can. Stuparitul va ramane un reper.

[mausica]

Băieți, ma bucur sa va regăsesc și sa vad ca ați ținut steagul apiculturii sus in Aceste vremuri tulburi. Pana la urma tot informația de calitate scrisa și sintetizata pe subiecte, va rămâne. Restul e can-can. Stuparitul va ramane un reper.

Pe unde ai umblat?

[daffid mihailov]

Uite pe aici, doar ca nu am mai postat. E mai ușor cu meetueile sa păstrezi contactul cu prietenii. Dar pentru informație forumul rămâne, aici aici avantajul e ca oricând o poți accesa informația .

[cristi_vidican]

Băieți, ma bucur sa va regăsesc și sa vad ca ați ținut steagul apiculturii sus in Aceste vremuri tulburi. Pana la urma tot informația de calitate scrisa și sintetizata pe subiecte, va rămâne. Restul e can-can. Stuparitul va ramane un reper.

Încercăm să facem și noi, cei rămași, ce putem.
Ne lipsește incitarea!
Mereu îmi aduc aminte că am pornit pagina dedicată stupului MER din niște contre cu bunul meu prieten Jonny.
Și ce bine au prins acele contre!
S-au adunat peste 13 ani de informație pe care nu o găsești în cărți.
Când cineva vrea să treacă pe MER, îi explic cât de cât, apoi îl trimit să citească ce s-a scris acolo.
Dacă citește, atunci știu că merită să-mi „pierd” timpul cu el și să-l învăț.

Unii mi-au povestit că au citit acele pagini de mai multe ori. Și nu sunt puțini.
Pentru mine Stupăritul rămâne familia mea.
Am început cu listele de discuții pe yahoo grups, apoi pe 3xforum, apoi pe această pagina.
Peste 20 de ani de informație împărtășită și mai ales de prietenii făcute, care valorează enorm.

[daffid mihailov]

Informatia asta e voroasa. Mai ales ca e gratis. Știu, urmăream forumul încă de pe vremea 3xforum. Ce pot spune ca am învățat multe de pe aici. Multi cred ca tratamente ca oxalic ul picurat sau alti acizi sunt ceva nou, dar se vorbea de mult pe aici imi aduc aminte chiar de Gica Romanescu.

[cristi_vidican]

imi aduc aminte chiar de Gica Romanescu.

Nea Gigă a fost părintele forumului.
Omul care era respectat de toți.
Când el s-a dus, s-a dus o lume.

Rămânem cu amintirile și cu ce a scris.

[Balian]

În ultimul timp constat o mărire al prețului mierii și la borcan și la marfa predată procesatorilor. Asta sugerează că începe să golească țara de stocuri. Se pare că suntem pe un trend ascendent. Să evităm în viitor situația sumbră din perioada anterioară, mai amintesc încă odată ca ar trebui să fiim mai calculați.
Peste un anumit număr de familii de albine, stupina devine o exploatație apicolă. Fiecare dintre noi trebuie să știe care este limita de separare dintre pasiune și activitate comercială.
Eficiența unei exploatații depinde direct de alinierea la regulile pieței libere. Obiectivul nostru principal trebuie să fie rentabilitatea, calculată pe baza datelor interne precise.
Indicatorul fundamental este prețul de cost al mierii, rezultat din raportul dintre cheltuielile totale și producția medie anuală. Cunoașterea acestui prag este esențială pentru: determinarea prețului minim de vânzare, calcularea gradului de profit și analiza sustenabilității stupinei.
Fără o evidență clară a costurilor, activitatea exploatației rămâne o incertitudine.
Piața depinde și de noi, prin producerea și plasarea peste măsură a produselor noastre pe piață. Să fim calculați și să ținem dimensiunea exploatației potrivit puterii noastre de vânzare. Nu peste ecest nivel că vom produce pe stoc cu care vom invada piața micșorând din nou nivelul prețului.

[Shrek]

Pretul "la borcan" a crescut ca urmare a sezonului virozelor, suprapus pe o perioada de frig extrem. Cererea a crescut mult dar va dura putin.
La procesatori este pret similar cu cel din toamna cand au ras aproape tot, cel putin pe zona de vest. Se pare insa ca a aparut iar un"polonez" ce tine cererea sus.
La preturile actuale, multi vor fi tentati sa se extinda ( si eu sunt tentat) ceea ce nu este neaparat rau.. Doar ca o crestere substantiala a familiilor de albine, poate duce la supraproductie, stocuri, pret de cacao, si in final, pierderi. Parerea mea.

[Balian]

Pretul "la borcan" a crescut ca urmare a sezonului virozelor, suprapus pe o perioada de frig extrem. Cererea a crescut mult dar va dura putin.
La procesatori este pret similar cu cel din toamna cand au ras aproape tot, cel putin pe zona de vest. Se pare insa ca a aparut iar un"polonez" ce tine cererea sus.
La preturile actuale, multi vor fi tentati sa se extinda ( si eu sunt tentat) ceea ce nu este neaparat rau.. Doar ca o crestere substantiala a familiilor de albine, poate duce la supraproductie, stocuri, pret de cacao, si in final, pierderi. Parerea mea.

Va dura puțin, pentru că urmează să o „mușcăm” iarăși: vom inunda piața cu marfă până când prețul va scădea din nou.
La procesatori, prețul mierii poliflore a crescut de la 10 la 14 lei. Este o mărire semnificativă, de 40%. Asta demonstrează că ne influențăm singuri tendințele prin supraproducție. Nu suntem deloc calculați; lucrăm ca proștii, la propriu.