Am observat ca o buna parte a detinatorilor de albine din zona noastra au o atitudine prin care incearca folosind diferite mijloace sa obtina cat mai mult puiet de la albine, chiar si in extrasezon, chiar cu metode care mai de care mai nastrusnice.
Multi vor cumva sa forteze si sa umfle albina fara sa se gandeasca daca nu cumva ajung in situatia broastei care a vrut sa ajunga cat un bou si a iceput sa inghita aer. S-a umflat boasca – s-a umflat dar n-a apucat saraca sa ajunga nici cat o gaina si a facut „Poc !!!...”. Mi se pare normal sa asistam albinele, sa le studiem, sa le sprijinim, sa le sustinem anumite tendinte raspunzand nevoilor concrete, nu sa ne imaginam ca le manipulam chiar asa usor pentru ca uneori „ne furam singuri caciula”.
Din amintirile mele, factorii care influenteaza longevitatea albinelor ar cam fi:
1. Alimentatia:
Subiectul a fost atins in treacat in cartea pe care am scris-o la paginile:
- in legatura cu rolul proteinelor: 24 (lipsa cantitativa), 52 (calitate), 91 (diferite tipuri de polen), -114 (proteinele din surse alternative)
- in legatura cu calitatea grasimilor – 53
- NaCl si alte posibile intoxicatii minerale - 54
- Consumul de zahar si de zahar brut – 111-112
- Efectul plantelor medicinale (cu insuficiente detalii) 123-124
Exista riscul semnalat la pagina 114 ca puietul sa fie mult dar cu viata scurta, iar puterea familiilor sa ramana scazuta in pofida excedentului de puiet.
Din punctul meu de vedere (si din constatari), hranirile pe care le fac primavara cu polen si miere (si as prefera sa nu le fac) au rol de conservare a vietii albinelor implicate in cresterea de puiet (pe care oricum au tendinta sa-l creasca), nu de „fortare – stimulare – umflare – dopaj”
Recunosc ca am ales ca pe perioada doctoratului sa nu ma ocup si de aspectele longevitatii legate de hrana. Cu toate ca era important si interesant, nu as fi avut timpul si resursele necesare. Sper ca de acum sa ma pot apleca in tihna, pe cont propriu asupra acestui subiect
2. Cresterea de puiet – este clar ca uzeaza albina si ii reduce viata. Toata lumea vede ca iarna si in familiile fara puiet (chiar vara), albinele traiesc mai mult.
3. Temperaturile: Am constatat ca frigul inhiba ponta, iar caldura o stimuleaza. (da –chiar stimuleaza. Caldura este cea care stimuleaza, nu hranirea) Necazul e ca frigul prelungit duce la alte forme de epuizare si
- Ar fi interesant de aflat ce durata ar fi optim sa aiba gerul pentru ca albinele sa aiba viata lunga fara epuizari si boli
- Doar ca frigul e cam greu de gestionat
- Ar fi interesant de aflat cum putem gestiona incalzirea stupilor, cand si cu ce hranire ca sa obtinem puiet mult si cu viata lunga
- Oare cum e mai bine – sa stimulam incalzind sau sa conservam racind? - Cat sa racim?
4. Bolile: Colegul meu a atins subiectul longevitatii in raport cu Nosema la paginile 131, 162 si 165. Dar sigur ca nu este singura boala care scureaza viata albinei, ci cam toate bolile o fac.
5. Genetica: din literatura se stie ca rasa carnica (cel putin unele populatii sau linii; poate ca si unele populatii de caucaziana) este in stare sa sisteze cresterea de puiet si sa intre in conservare in lipsa unor conditii propice pentru dezvioltare – ca polenul sau temperaturile. Nu prea „vad” in stare sa faca acelasi lucru italienele sau Buckfas-ul si tot mai putin albinele selectionate pentru productii industriale de miere.
As ruga pe cei care au experienta si informatii sa discute ideile pe care le detin.
As ruga pe cei care au doar pareri si idei din folclor (oricat de logic argumentate, dar nesustinute de practica lor sau a unor persoane de incredere ca de exemplu experimente stiintifice sau personale) – SA SE ABTINA DE LA COMENTARII. (sau macar sa mentioneze ca e vorba de o deductie logica neverificata, nu de o "axioma" ce risca sa fie luata de buna) Am constatat pe cont propriu si pe pielea mea ca mai mult de jumătate din folclorul si parerile argumentate doar logic nu se conirma practic.