Florin Dobre scrie:Hai sa va mai spun o
ciudatenie.
Aparea factura de apa pentru presupusul udat al gazonului, pomilor, viei, etc. Era show.
Un beneficiar a sustinut ca el are fantana si hidrofor. Si uda gradina cu apa din fantana.
A fost adus in situatia de a-si monta apometru(verificat metrologic si agreat de regie) la iesirea din hidrofor.

Teoretic (legal) asa ar fi. Apa din pamant e proprietatea statului. Daca am 10 hectare de teren si gasesc niscaiva carbune prin sapaturi, n-am voie sa-l scot. Sau mai simplu: e terenul meu, decopertez si scot nisip. Statul vrea si sa-i cer voie, caci e nisipul lui si voia aia trebuie si platita.
Am un teren cu tufisuri si vai de el. Il defrisez, destelenesc, il cultiv si imi fac o gradina. Impozitul pe teren va creste imediat. Dau cu sapa ci cultiv niste legume. Pentru indrazneala asta trebuie sa-i dau si Statului ceva.
Sap si reusesc sa fac un helesteu. Terenul meu, munca mea, apa -daca am norocul - izvoraste din pamant, se aduna de la ploaie....dar trebuie sa-i platesc si Statului ca sunt posesor de helesteu. Regula spune ca subsolul e proprietatea Statului. Ba mai mult: muncesc o viata si adun leu cu leu ca sa iau macar la batranete un...Yaht. Statul socoteste ca e un lux si daca vreau sa acest lux trebuie sa-i dau si lui un procent urias. Nu e bun exemplul? Bun. Hai sa zicem ca toata viata am dorit sa-i iau babei mele un colier cu diamante. Statul vrea sa-i iau si lui unul, desi eu pentru banii aia i-am platit deja o gramada de impozite pana sa-i obtin Drept? Nedrept?
Pentru drenarea apei pluviale tot Statul cheltuie, asa ca iti cere sa participi.
O logica spune ca din tot ce produci sau beneficiezi, trebuie sa-i dai si Statului, care la randul sau te apara -in caz de razboi tot tu esti carnea de tun, dar asta e alta poveste- construieste sosele si infrastructura, scoli, spitale, biserici si per ansamblu asigura protectia sociala.
Prin protectia sociala pare un parteneriat fair-play. Cand am, dau si Statului o parte. Daca patesc ceva si ajung fara venituri, ma tine Statul. Pare corect!
O alta logica spune ca daca muncesc devin dator la Stat, iar daca nu fac nimic ma tine Statul. In concluzie Statul descurajeaza munca.
Intre astea doua logici ramane problema de echilibru. Un echilibru fragil.
Problema cea mai mare o constituie protectia sociala. Cei care intradevar au nevoie, se plang ca e bataie de joc si cu greu pot supravietui. Altii se plang ca multi beneficiaza pe nedrept de aceasta protectie si este o inechitate.
Omul nemultumit incearca sa-si faca singur dreptate si cu orice ocazie va fenta Statul. Si cum aproape toata lumea e nemultumita...
Restul e apa de ploaie...si aia trebuie platita.

Nimic din ce-i uman nu imi e strain. (S. Freud)
Abia am timp sa ma mir ca exist...(N.Stanescu)