Mircea_63 scrie:........
La nivel de univers omul e un nimic. Se poate opri nu numai evolutia, ci omul poate disparea ca si cum n-ar fi fost vreodata si la nivel de univers nici nu se cunoaste. Timpului nici nu i-ar pasa. Invers, daca s-ar opri timpul...e altceva. S-ar opri totul.
............
Eu sunt un pic de alta parere.
Sa-l lasam pe Dumnezeu pe moment si sa vedem Universul prin ochii nostri.
Oricum ar fi, Omul este creatura.De asta data nu al unui nene ce pe ici pe colo se confunda cu extraterestrii ci al Universului insusi.Adica toate cele ce se vad si nu se vad lucreaza impreuna ca creeze constiinta, asta in cazul in care materia bruta nu ar avea propria constiinta.
Personal cred ca centrul gaurii negre este creuzetul materiei, locul unde ce-a fost nu mai e iar cele vecchi se innoiesc.Altfel ce vina ar avea atomul de oxigen sa ramana oxigen iar cel de aur, aur.
Sunt de parare ca toata materia are sanse sa capete constiinta construind materia vie.Dar asta e alta poveste.
Universul, voit sau nu, ne-a creat pe noi.Am zice: vai ce bucurie! De fapt si noi indeplinim un anume rol in calitate de creatura.In ce masura acest rol pe care ni-l asumam sau nu bate cu intentia cu care am fost creati, iar e alta poveste.De aceea amestec aici ,,extraterestrii'' si spun ca suntem ghidati pe calea cea buna, primind vestea cea buna periodic.Prin cine ? Prin asa zisi profeti, creiere superioare, apte cu secole inainte sa primeasca semnale de la origini.
Ca o concluzie, nu cred ca Universul si-ar omora creatura ca pe un nimic.Cu dinozaurii si extinctiile repetate e alta poveste;seamana mai degraba cu o defrisare inaintea stabilirii unei localitati(vezi Vestul Salvatic) sau ,,Moartea caprioarei'', unde constiinta superioara chinuita de vinovatie, mananca si plange....
Omul e mult mai mult.Chiar daca uneori se vinde pentru 30 de arginti sau o sticla de ulei....