Prima pagină ‹ OFF TOPIC ‹ CAFENEA - DISCUTII DESPRE ORICE

[LUPU' ALBINELOR]

Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim


Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni. Preocuparea pentru binele altora nu depaseste zona familiei. Si tot romanii cauta puterea sociala, "dar in mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (ex. 'eu nu as vrea puterea, dar oamenii imi solicita asta...')". Concluziile apartin unuia dintre cele mai importante studii din ultima suta de ani, "Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor" - lucrare coordonata de reputatul psiholog Daniel David.


Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, este coordonatorul grupului de psihologi ce reface lucrarea filosofului Constantin Radulescu Motru - "Psihologia poporului roman".

Lucrul la noul studiu, numit "Psihologia Poporului Roman. Profilul Psihologic al Romanilor", a inceput in 2013, s-au folosit teste psihologice internationale adaptate pe populatia romaneasca, iar cercetarea integrala va fi publicata in prima jumatate a acestui an, la aproape 100 de ani de la aparitia profilului realizat de Constantin Radulescu-Motru.

Pana la aparitia studiului integral, Daniel David, care este profesor de stiinte cognitive clinice la UBB, profesor universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-York, SUA, si formator in psihoterapie rational-emotiva si cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA, a publicat in Revista Sinteza si pe blogul sau o noua serie de concluzii ale cercetarii.

Daniel David anunta care sunt "concluziile de baza cu referire la psihologia romanilor":


Cum suntem (profilul psihologic de suprafata) si de ce am ajuns asa


Profilul psihologic de suprafata este in unele segmente incomplet dezvoltat, neexprimand potentialul pe care il avem. Astfel, potentialul ridicat pentru inteligenta cognitiva/emotionala, creativitate si invatare nu este valorificat. Structura de personalitate, adesea defensiva, sustine uneori prea multe aspecte negative (ex. cinism/scepticism/mizantropie, etc.).Comportamentul este unul care nu se supune usor normelor si regulilor.

Pe de alta parte avem o mare nevoie de a ne dovedi valoarea (potentialul),ceea ce ne face competitivi in munca; intr-adevar, daca conditiile socio-culturale sunt prielnice, competitivitatea se traduce si in performanta (ex. vezi performanta romanilor din strainatate in mediul academic). Munca (ca modalitate de afirmare sociala), familia (contextul sigurantei) sireligiozitatea (care ne da sens si semnificatie in viata) sunt cele trei repere majore care definesc viata romanilor. Acestea sunt constranse de o trasatura cardinala a romanilor, si anume neincrederea in oameni;aceasta se generalizeaza de la straini la cunoscuti/prieteni, exceptie facand familia unde, dimpotriva, compensam cu o incredere foarte mare.

Acest profil psihologic de suprafata deriva din modul in care mediu socio-cultural interactioneaza cu profilul psihologic de adancime. Sub aspect psiho-cultural romanii cauta puterea sociala, dar in mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (ex. 'eu nu as vrea puterea, dar oamenii imi solicita asta...').

Apoi, utilizarea puterii se face intr-o paradigma feminina, caracterizata prindiscutii si cautarea consensului. Dar din cauza ca cinismul social si scepticismul sunt ridicate, adesea aceste discutii spre consens sunt grevate de certuri/neintelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar leadership-ului adesea i se refuza respectul cuvenit (ex. carisma/valoarea).

O cultura colectivista este caracterizata de neincrederea in straini, neincredere care la romani, amplificata de un nivel scazut de autodeterminare si spirit civic, asa cum spuneam, s-a generalizat intr-o neincredere cronica, inclusiv asupra cunoscutilor.

Cultura romanilor promoveaza heterodeterminarea (influenta traditiei/religiei), in dauna autodeterminarii (autonomie in decizie) si a pragmatismului (interesul personal), in dauna spiritului civic.

Romanii au un stil cultural represiv si evitativ, ceea ce ii face sa fie defensivi. Defensivitatea se poate exprima in complexe de inferioritate si/sau, daca acestea sunt compensate, in complexe de superioritate. In ceea ce priveste complexele de inferioritate spre exemplu, romanii au aspiratii similare tarilor vestice (ex. SUA), dar adesea sunt mai neincrezatori ca le pot realiza si se simt mereu datori sa faca auto si heterocomparatii cu altii mai buni pentru a se valida.

Romanii au scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general), benevolenta (bunavointa, preocuparea pentru binele celor cunoscuti), hedonism (cautarea placerii), stimulare (cautarea noului) si autodeterminare (autonomie/independenta), dar aparent, pentru a face o impresie buna, se pot prezenta ca acordand importanta acestor valori.

Foarte interesant, la romani universalismul este secundar benevolentei, ceea ce inseamna ca preocuparea pentru binele altora nu depaseste la romani zona familiei si ajunge uneori maxim pana la persoanele pe care le cunosc. Asta arata un individualism egoist care nu este opus colectivismului, ci il poate fundamenta in forme foarte specifice (ex. familial); opus colectivismului este individualismul benevolent si universalist.

Romanii au insa scoruri ridicate la realizare (a arata ca sunt competenti), putere (a obtine statut social) si conformism (la normele existente). Interesant, scorurile la traditie si securitate sunt astazi la un nivel mediu (dar uneori sunt exacerbate pentru a face o impresie buna). Probabil ca traditia este vazuta in prezent mai ales ca nevoie, romanii fiind gata a renunta la ea daca nu mai aduce un beneficiu sau daca apare altceva mai bun (asa cum a facut de altfel majoritatea popoarelor).

Foarte probabil ca securitatea a fost un factor important in influentarea normelor socio-culturale a romanilor mai ales in trecut, dar aceste norme socio-culturale derivate din nevoia de securitate se perpetueaza astazi, desi in prezent securitatea este mai bine asigurata (ex. prin intrarea in NATO si UE).

Autonomia are un statut interesant la romani. Atunci cand este evaluata ca opinie, romanii se considera la fel de autonomi ca americanii si turcii; chinezii, germanii si spaniolii se simt cei mai autonomi, iar rusii si ucrainienii se simt cei mai putin autonomi. Cand este evaluata ca atitudine (ex. direct, in cadrul valorilor emancipative, si/sau in forma autodeterminarii sau conformismului), autonomia romanilor este mai scazuta. Asadar, luand in calcul si situatia chinezilor, opinia romanilor ar putea reflecta aici mai degraba modul in care cred si/sau isi doresc acestia sa fie, decat situatia in care sunt cu adevarat.

Relatia romanilor cu religia este foarte interesanta. Asa cum am spus mai sus,sfidarea, indoiala si relativismul sunt mai scazute, iar conformismul crescut, ceea ce ii face predispusi spre supunere la dogme (in acest caz religioase). Intr-adevar, romanii au un nivel crescut de religiozitate si vad religia ca foarte importanta in viata lor (au incredere foarte mare in biserica). Desi sunt foarte increzatori in dezvoltarea stiintifica (ex. in dezvoltare tehnologiei; in universitati), daca stiinta s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre romani ar alege religia. Dar religia este vazuta echilibrat: (1) nu doar ca norma/ceremonie religioasa, ci si ca mijloc de a face bine oamenilor si (2) nu doar ca facand sens pentru viata de apoi, ci si ca facand sens (a ajuta) in viata de acum.

Pe termen lung, transgenerational, aceste elementele din profilul psihologic de suprafata pot fi asimilate in profilul psihologic de adancime.


Cum am putea fi (profilul psihologic de adancime)


Profilul psihologic de adancime, potentialul pe care il avem, este unul la nivelul altor tari/culturi moderne si democratice, astfel incat, prin prisma acestui profil, romanii sunt perfect integrabili in lumea moderna (UE, NATO, etc.). Acest profil deriva din interactiunile mediului socio-cultural, ecologic si biologic/genetic, sustinand apoi aceste medii. Astfel, avem potential ridicat (ex. comparabil cu francezii, britanicii, americanii) pentru inteligenta cognitiva/emotionala, creativitate si invatare. Structura de personalitate permite atat expresii pozitive, cat si negative, depinzand de noi pe care le modelam socio-cultural.

Este o nesansa extrem de mare ca mediul socio-cultural din tara nu ne permite exprimarea si valorificarea potentialului pe care il avem in profilul psihologic de suprafata; adesea romanii trebuie sa mearga in tari asezate ca sa exceleze si sa-si poata realiza potentialul bun pe care il au. Aceasta opozitie reala intre potential bun-valorificare deficitara apare si in perceptiile romanilor bazate pe analize de etnopsihologie, ca autostereotip national (vezi Iacob, 2003). [...]


Cum credem ca suntem si de ce credem asa


Acest demers genereaza mai ales autostereotipuri ale romanilor. Avem o parere buna despre noi, considerand ca suntem persoane 'calde' (ex.primitoare/ospitaliere/tolerante/altruiste, etc.) si 'inteligente' (ex. inteligente/creative/cu abilitati peste medie, etc.). Cinstea, care aparea ca o caracteristica autoatribuita importanta a romanilor atat in analizele din 1988, cat si in cele din 1993 (vezi Chelcea, 1994), incepe sa dispara in analizele din 2005 si 2007 (vezi Glaveanu, 2007) si nu ocupa o pozitie importanta nici in analizele noastre din 2014/2015.

Personalitatea este considerata ca una pozitiva, cu umor, compensand comportamentele mai negative (ex. indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca o caracteristica stabila, ci una situationala.

Ne vedem astazi ca alternand intre (a) individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b) perseverenta (mai ales din interes si/sau incapatanare) vs. neperseverenta/autodisciplina scazuta si (c) autonomie vs. gregarism. Aceasta imagine dominant pozitiva este absolut necesara din punct de vedere psihologic pentru a ne forma stima de sine-imaginea/identitatea sociala/predictibilitatea/justificarea prezentului, tinand cont de faptul ca profilul de suprafata nu este foarte incurajator in acest sens.

Elementele negative din aceasta imagine apar doar pentru a da credibilitate aspectelor pozitive, fiind de asemenea atenuate: (a) individualismul, desi prezentat ca egoist, este extins pentru a include si familia (automat devenind astfel 'grija pentru familie') si (b) neperseverenta/autodisciplina scazuta poate fi oricand depasita, daca 'ne intereseaza ceva' si/sau daca 'vream noi neaparat asta'.

Scurt spus, ne consideram ospitalieri, inteligenti, cu simtul umorului, patrioti, adaptati/bine orientati si prietenosi; recunoastem ca in comparatie cu atributele de mai sus, onestitatea, autodisciplina/constiinciozitatea si educatia sunt mai scazute (vezi si David, in pregatire; Hunyady, 2003).

[...]

O subcategorie a acestui punct 3 se refera la cum cred altii ca suntem. Acest demers genereaza mai ales heterostereotipuri fata de romani. Sunt putine studii riguroase de acest tip cu referire la romani. Incerc insa o sinteza a concluziilor la care am ajuns. Altii ne vad mai ales patrioti si adaptati/bine orientati, dar restul autostereotipurilor noastre de mai sus sunt minimizate de acestia.Mai recent, romanii sunt asociati cu Dracula/vampiri, mai ales in SUA, si cu comportamente antisociale mai putin constiincioase, mai ales in Europa de Vest. Interesant, partea de lipsa de constiinciozitate din heterostereotipurile fata de romani este recunoscuta si in autostereotipurile romanilor.

O alta subcategorie a acestui punct se refera la cum credem ca sunt altii (heterostereotipuri ale romanilor). Asadar, cum ii vad romanii pe ceilalti (dupa David, in pregatire; Hunyady, 2003):
1. Americanii - puternici, populari/cu umor, patrioti;
2. Britanicii - inteligenti/educati, onesti, patrioti;
3. Chinezii - patrioti, onesti, muncitori, inteligenti;
4. Francezii - patrioti, inteligenti/educati, boemi;
5. Germanii - muncitori, onesti, inteligenti;
6. Maghiarii - patrioti, adaptati/bine orientati, asertivi/hotarati;
7. Rusii - patrioti, adaptabili/bine orientati, asertivi/hotarati.

Romanii ii prefera pe britanici, americani si francezi, apoi pe germani, si mai la urma pe maghiari si rusi (dupa Hunyady, 2003).

[...]


Cum vrem sa fim (modelul psiho-cultural ideal)


Diferentele dintre 'cum suntem'/'cum putem fi', pe de o parte, si 'cum credem ca suntem'/'cum cred altii ca suntem', pe de alta parte, sunt generatoare de stres psihologic, stres care la randul sau intareste mecanismele de aparare care mentin discrepanta (David, 2012). Se intra astfel intr-o cerc vicios, care ne mentine in starea defensiva.

Modelul psiho-cultural ideal al romanilor - cum vrem sa fim - este definibil in proiectia lor psihologica: 'cum cred ca sunt'. Vestea buna este ca desi romanii 'se cred' asa 'cum nu sunt', totusi 'se cred' asa 'cum ar putea sa fie'.Asadar, as spune ca proiectia lor - 'cum cred ca sunt' - nu reprezinta o iluzie pozitiva, ci un optimism realist. De aceea, in cazul romanilor exista o sansa foarte mare pentru dezvoltare si evolutie in directia unui model psiho-cultural ideal.

Cum ar trebui sa arate acest model psiho-cultural ideal? Simplu spus, sa creeze cetateni inteligenti, creativi, adaptabili social, cu un bagaj de cunostinte declarative si procedurale vast, cu o personalitate care sustine comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie, etc.). As vrea sa vad niste cetateni autonomi/independenti, capabili de o solidaritate sociala formidabila, generoasa, specifica societatilor individualiste creatoare de institutii sociale moderne, dincolo de comunitatea colectivistilor nascuta din siguranta in comun a unor cetateni nesiguri pe ei (care in Romania a generat adesea 'clanuri' si 'gasti'). Toate acestea vor putea sustine apoi o sanatate psihica si fizica buna, cu impact pozitiv asupra cresterii sperantei de viata si a fericirii. Dezvoltarea acestei componente psihologice poate sa fie parte a unui proiect de tara, prin care Romania sa nu fie doar o tara care a aderat la spatiul european, ci una bine integrata in acest spatiu.

Predictia mea este ca facand o politica educationala, socio-culturala si economica inteleapta - dar chiar si in ciuda acestora, ca urmare a presiunii administrativ-economice a UE (si a infuziei de capital din UE) si a tinerilor romani din tara si diaspora -, Romania va fi nu doar o tara care a aderat la spatiul european, ci una perfect integrata si performanta in acest spatiu.

Ce se va mai pastra din profilul psiho-cultural actual (ex. profilul psihologic de suprafata)? Eu cred ca putin, deoarece, ca esenta (in profilul psihologic de adancime), romanii sunt integrati in cultura europeana, doar ca au fost opriti in drumul lor de blocajele istoriei, ultimul fiind perioada comunista. Cat de repede se poate face tranzitia astfel incat profilul psihologic de adancime sa devina unul de suprafata? Depinde de cat de repede se pot coaliza indivizii-cetatenii autonomi pentru a crea retele sociale moderne care sa inlocuiasca ca influenta comunitatea colectivistilor.

Tinand cont de contextul european in care ne-am integrat, cred ca maximum o generatie (20 de ani) va face tranzitia definitiv, dar speranta este ca schimbarea se poate intampla in anumite segmente (ex. economice, academice, etc.) si mai repede, ca sa nu mai avem generatii de sacrificiu."



Articolul integral il puteti citi pe blogul lui Daniel David

Reputatul psiholog Daniel David precizeaza ca, "pentru a intelege corect profilul psihologic al romanilor, am analizat toate studiile de specialitate publicate pana in ianuarie 2015 pe aceasta tema si am demarat o serie de studii proprii. Totalul subiectilor care au intrat in studiile analizate/derulate de noi depaseste 50.000 de romani, din diverse zone ale tarii, cu varste de la 2 ani la +80 (multe analize fiind pe esantioane reprezentative national)".

Acesta precizeaza ca "profilul psihologic al romanilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ, ci poate fi utilizat in situatii in care se doreste a se face politici publice si proiecte relevante pentru tara si/sau grupuri mari".

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19 ... em-fim.htm

[hntrnth@mailinator.com]

Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim


Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni.
....

La asta s-a lucrat din '48 incoace de cand au pus comunistii mana pe putere. Am vorbit cu un batran acum cativa ani si exact asta mi-a spus: Comunistii au cautat in esenta subminarea acestei increderi. E o intreaga istorie aici, o gasiti in literatura inchisorilor aparuta de la revolutie incoace.

Ce sa spun... hotnews e un site care serveste interese straine natiei... adica fac studii sa constate ceea ce ei insisi au provocat sau sa evalueze rezultatele )))

[LUPU' ALBINELOR]

Cum suntem, cum credem ca suntem si cum vrem sa fim


Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in oameni.
....

Ce sa spun... hotnews e un site care serveste interese straine natiei... adica fac studii sa constate ceea ce ei insisi au provocat sau sa evalueze rezultatele )))

- Indescifrabilule !

Propaganda ruseasca este o arma a secolului XXI !

Aceasta arma a fost lansata recent la nivel mondial prin mastodontul media numit Sputnik, Romaniei dedicandu-i-se atentie si resurse speciale.

Atat de speciale incat, nu se limiteaza doar la a deschide platforme media proprii in Romania, ci merge chiar mai departe.
Plateste in secret un numar necunoscut de jurnalisti autohtoni si formatori de opinie. Merge chiar si mai departe,
platind o puzderie de 'postaci' anonimi, care urmeaza sa urmareasca orice opinie prooccidentala de pe online-ul romanesc
si sa o atace cu comentarii veninoase.

Nu stiu daca hotnews.ro apartine taberei proruse. hotnews.ro doar preia materialul de pe blogul personal al lui Daniel David.
Desi numele unora dintre actionarii de la hotnews da de gandit (Timbolschi Ionel Mărgărit, Timbolschi Preoteasa Manuela, Woinaroski Andrei).

Insa studiul reputatului psiholog nu pare sa aiba legatura cu o sfera de influenta sau alta.
Parerea mea !

[teinegru64]

Cel mai scurt si cel mai bun discurs

"Bugetul trebuie echilibrat,
Tezaurul trebuie reaprovizionat,
Datoria publica trebuie micsorata,
Aroganta functionarilor publici trebuie moderata si controlata,
Ajutorul dat altor tari trebuie eliminat pentru ca Roma sa nu dea faliment.
Oamenii trebuie sa invete din nou sa munceasca in loc sa traiasca pe spinarea statului."

( Cicero, anul 55 inainte de Hristos)

In concluzie... nu s-a modificat nimic de 2070 de ani !!!
Si domnul asta vorbeste ...doar de 20 de ani....Offf ...ce viata mai duceam...la 20 de ani.

[Mircea_63]

Gigel la scoala... la istorie:
Stefan cel Mare... care era vecin cu Vlad Tepes... Tepes a facut si a dres etc. Oricum il invarteai, el tot la Tepes ajungea. Atata stia. Asa si @melitzator si T64, psihologie, dar pana la urma tot politica si rusi.
Romanii... care sunt vecini cu rusii...rusii au facut si au dres.

In psihologie exista un joc al imaginilor:
- Cum esti in realitate...
Cum te vezi tu.
Cum te vad altii.
Cum crezi tu ca te vad altii.

E o problema daca in realitate esti foarte capabil, dar tu te vezi ca fiind incapabil, la fel cum e o problema daca esti de trei parale iar tu crezi ca ai pus coada la pruna.

E o problema daca crezi ca esti iubit si apreciat cand in realitate esti dispretuit si nesuferit, dar si invers. Daca tu crezi ca toata lumea are ceva cu tine cand de fapt n-are nimeni...

Intre aceste imagini exista intotdeauna diferente. De altfel, toate popoarele se vad pe ele insele mai ospitaliere decat sunt in realitate si toti au bancuri in care isi ridiculizeaza vecinii. Nu prea exista tari vecine care sa nu fi avut conflicte, asa ca vecinii -chiar si prieteni- sunt fosti dusmani. Cazul Romania-Yugoslavia este o exceptie, dar si aici au fost neintelegeri.
Prin propaganda se poate schimba in parte psihologia unui popor. Cu cat sunt mai mici diferentele de imagini, cu atat esti mai realist, dar diferentele astea au rol de motor sau frana. Cand te vezi mai grozav decat esti, daca diferenta e mica, se poate traduce ca fiind optimism si incredere in tine. Daca diferenta e mare, devine o frana si esti ridicol.
O usoara autodesconsiderare poate fi o motivatie, se poate traduce ca fiind modestie, dar o autodesconsiderare mare devine defetism.

Ce sa mai spun de situatia in care te crezi buricul pamantului, iar in realitate starnesti rasul? Sau un timid irecuperabil?
Daca ar exista un minister al propagandei, asa cum aveau nazistii, un asemenea studiu ar fi foarte de folos. Si unui Stat ca Romania ii poate fi de folos, ar sti pe ce sa puna accentul in manipularea acestei psihologii in sens pozitiv, dar ma indoiesc ca avem vreo institutie care sa ocupe de asa ceva.

[daffid mihailov]

Psihologia sociala, de la Le Bon pan la " de ce e romanaia altfel" e putin nevrotica, sau daca vreti autodistructiva. Tocmai de-aia si prinde astfel de carti la public. Nu exista "psihologia unui popor", exista insa arhetipuri universale (Jung), sau orizont spatial(Blaga).

[Mircea_63]

Psihologia sociala, de la Le Bon pan la " de ce e romanaia altfel" e putin nevrotica, sau daca vreti autodistructiva.

De ce crezi asta? Adu niste argumente, te rog.

[daffid mihailov]

In primul rand o astfel de psihologie incepe cu romanii sunt sau romanii nu sunt! In spatele acestor sintagme banuiesc o intentie coercitiva: Fii si tu ca... Distructiva e chiar sintagma romanii. Sau, romanii au dat buzna in Malluri sa cumpere tigai. Ar iesi de aici ca psihologia poprului roman e sa cumpere tigai? Nicidecum!

Noi romanii suntem asa. De unde pana unde acest noi?, suntem. Asadar o astfel de psihologie e plina de proiectii. O astfelde psihologie se afla in centrul propriei categorii din care nu poate sa iasa. O astfel de psihologie imi aminteste de invatatorii nosti care ne cicaleau: invatati ca sa nu ajungeti ca noi! Cum au ajuns ei, n-am aflat nici acum, dar e clar ca aveau propria lor lume/psihologie. Sau a unui parinte care spune odraslei sale: nu esti si tu ca Ghita, copil cuminte..



Referitoru la studiul lui David Daniel, nu sunt de acord cu designe-ul cercetarii. A facut mai degraba o cercetare cantitativa nu una calitativa. Cu alte cuvinte un sondaj. Cum a ales intrebarile, numai el stie...

[Florin Dobre]

Romanii se vad ori sunt vazuti la extreme.
O parte se vad ca fiind poporul ales, leaganul civilizatiei, cei mai inteligenti, cei mai viteji, etc.
Cealalta parte isi plang de mila, ca fiind cei mai lenesi, hoti, lasi, etc.
Oricum ar fi, suntem ai mai cei de pe planeta.

Chestie de propaganda...indusa de altii.

[daffid mihailov]

Chiar titlul, "cum suntem" fiind o exprimare la persoana a I pl. este o eticheta. De aici si nevroza.
Referitor la studiu lui David Daniel, in nici un caz nu-i vorba aici de psihologia poporului roman. Mai de graba a facut o cercetare imagologica.

O psihologie nu se schimba in 20 de ani asa cum banuieste el. Pishologia se schimba(daca se schimba) in cateva sute de ani. Da, se pot schimba atitudini, comportamente, opinii si idei. Asta tine de socializare. Unii o numesc propaganda de parca l-ar numi pe dracu.

[Cristian IONITA]

cred ca e destul de elocvent

[LUPU' ALBINELOR]

Chiar titlul, "cum suntem" fiind o exprimare la persoana a I pl. este o eticheta. De aici si nevroza.
Referitor la studiu lui David Daniel, in nici un caz nu-i vorba aici de psihologia poporului roman. Mai de graba a facut o cercetare imagologica.

O psihologie nu se schimba in 20 de ani asa cum banuieste el. Pishologia se schimba(daca se schimba) in cateva sute de ani. Da, se pot schimba atitudini, comportamente, opinii si idei. Asta tine de socializare. Unii o numesc propaganda de parca l-ar numi pe dracu.

- Stimabile, daca esti atat de deranjat de exprimarile critice ale profesorului universitar David Daniel,
iti recomand o intoarcere in timp cu peste o suta de ani, pentru o lectura (in format PDF) a doua lucrari de referinta.
Lectura placuta !

1) Constantin Rădulescu-Motru „Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte” publicata in 1910 (din care si prezint un fragment cu un comentariu introductiv):

" În 1910, Constantin Rădulescu-Motru publică „Sufletul neamului nostru. Calităţi bune şi defecte”. Dincolo de naivitatea demersului de a identifica „sufletul” unui „neam”, atât de caracteristică sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX, sunt câteva constatări ce rămân valide şi astăzi. Bunăoară, Rădulescu-Motru vorbeşte despre incapacitatea românilor de a funcţiona ca individualităţi, despre spiritul gregar şi… naţionalism. Cititorul trebuie să aibă în vedere că termenul de „naţionalism” nu avea, la 1910, încărcătura politică pe care o poartă astăzi. În textul ce va urma, el e folosit cu sensul de „patriotism”, sinonimie imposibilă după cel De-al Doilea Război Mondial".
sursa: http://acum.tv/articol/52407/ [Sufletul neamului nostru de Ovidiu Ivancu (27-5-2012)]



Moto: „Omul de caracter, la români, nu este acela care este consecvent cu sine însuşi, ci acel care n-a ieşit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat totdeauna clopotul turmei.”
Constantin Rădulescu-Motru



„Nu este ţară în hotarele lumii civilizate în care gura lumii, gura satului să aibă mai multă trecere ca în ţara noastră! Cele mai multe din convingerile noastre sunt întemeiate pe zvonul public şi numai foarte puţine pe dovezile adunate de noi personal. Se zice „lumea zice”; şi dacă ”lumea zice”, românul, individual luat, pare că înţelege că tot aşa trebuie să zică şi el. Mai ales în lumea ţărănească „gura satului” este obârşia tuturor convingerilor. În „gura satului” se revarsă,negreşit, gura lui Ion, gura lui Gheorghe, gura lui Petre şi a altora, dar o dată ce acestea sunt vărsate, individualitatea lor s-a şters: „gura satului” contopeşte pe toţi ţăranii laolaltă, în acelaşi vad sufletesc. Ci tot aşa şi la oraş, opinii personale foarte puţine. „Ce zice lumea”, „ce zice partidul”, „ce zice stăpânirea”… dar foarte rar ce zic Ion şi Gheorghe. Ce zic Ion şi Gheorghe? Dar dacă Ion este în partidul liberal, trebuie să zică ce zic liberalii! ci dacă Gheorghe este în partidul conservator, trebuie să zică ce zic şi conservatorii! Mai poate fi discuţie? Indiferent de chestiunea în care cineva este chemat să zică ceva: fie în politică, fie în ştiinţă, fie şi în literatură, părerea de grup primează asupra celei individuale. Fiecare grup îşi are părerea sa în bloc, căreia toţi i se supun întocmai cum şi la turmele de oi este un clopot la al cărui sunet se adună toate oile laolaltă. Când un român stă la îndoială fiţi siguri că el nu stă fiindcă are o convingere personală de apărat, ci fiindcă nu ştie încă de partea cărui grup să se dea. Să meargă după cum bate vântul din dreapta sau după cum bate cel din stânga? Iată suprema lui nelinişte. Pentru risipirea acestei nelinişti,sforţarea românului se îndreaptă în afară, ca să prindă cu urechea mai bine zvonul cel din urmă;mai niciodată sforţarea nu merge înăuntru, spre forul conştiinţei.

Omul de caracter, la români, nu este acela care este consecvent cu sine însuşi, ci acel care n-a ieşit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat totdeauna clopotul turmei. De consecvenţa cu sine însuşi a grupului cine se întreabă? Nu este vorba cum sună clopotul, ci dacă sună; a sunat,ai fost prezent, şi eşti român, atunci eşti om de caracter.

Nu este ţară cu oameni mai curajoşi ca ţara noastră românească. Românii sunt eroi, dar cu deosebire când sunt în grup. în front, la război; în ceată, la revoltă; în cârd, la vânătoare… curajul românului nu are pereche. Iureşurile de la asaltul Griviţei au rămas legendare; şi tot aşa, tind să devină legendare atacurile îndrăzneţe din primăvara anului 1907. Dar românul izolat este blând ca mielul. Când îi bate cineva din picior, el tace. Aşa a tăcut şi tace în faţa celei dintâi ciocoroade, dacă o vede îmbrăcată alt fel ca el. „Capul plecat sabia nu-l taie”. De aceea, la oricine care arată sabia, el se pleacă. Când simte însă cotul tovarăşului, adică atunci când este în ceată, atunci, de îndată el se ridică: şi atunci fereşte, Doamne, pe oricine de dânsul, căci este repede la mânie.

Românul, ca soldat, este un element excelent, neîntrecut. Armatele româneşti n-au cunoscut niciodată frica propagată prin contagiune. Dar cu toate acestea, în timpul de pace armata românească prezintă un număr, relativ mare, de dezertori. Recrutarea la armată este pentru cei mai mulţi o pacoste. Elevii cei mai leneşi învaţă carte numai să-şi scurteze termenul de militărie.

Dar absolut fără pereche este curajul românului în exprimarea opiniilor, dacă exprimarea el o face în numele grupului, ca redactor de jurnal bunăoară! Eşti din acelaşi grup cu dânsul, atunci lauda lui pentru tine nu mai are margini; eşti din celălalt grup, atunci ocara lui nu mai are margini!Iată un redactor curajos în tot cazul, îţi zici! Ei bine, te înşeli. E curajos numai ca mandatar al grupului. Vorbeşte cu el între patru ochi şi vei constata că nu-şi aduce bine aminte de ce a scris. Între patru ochi opinia lui este chiar că toţi românii sunt buni ăi patrioţi…

Dar şi religios este românul. De ochii satului însă; cam tot din aceeaşi cauză este şi naţionalist. Cu religia merge până la evlavie. Se poate ca el să uite pe Dumnezeul părinţilor săi, pe Atotputernicul şi Izbăvitorul…? O aşa uitare este cu neputinţă, mai ales, că el nici n-a avut încă ocazia să înveţe cine este acest Dumnezeu. Atotputernic şi Izbăvitor! ci ce n-ai învăţat nu poţi săuiţi; acesta este un adevăr prea ştiut. Românul este religios, dar pe câtă vreme vede pe toată lumea că este religioasă. Rar excepţii la care religiozitatea să fie pornită din fundul inimii, de acolo de unde porneşte şi sentimentul personalităţii…

Tot aşa se petrece şi cu naţionalismul lui. Tot românul face paradă cu sentimentele sale naţionaliste. Dar numai până la faptă. Fapta fiind a fiecăruia, adică individuală, cu ea încetează şi naţionalismul. Dă-i unui român în mână toiagul apostolatului ca să predice naţionalismul… pentru alţii, şi el este imediat gata de drum. Va predica peste tot locul sfânta cauză a naţionalismului; va conjura pe toţi semenii săi să se trezească din amorţire şi să-şi cultive inima şi mintea cu sentimente şi idei naţionale; va fi cel mai aprig sfătuitor de bine. Dar până la fapte. Pune pe acelaşi român să facă o muncă anumită cu temei, şi atunci lucrurile se schimbă. Dacă este profesor, cu neputinţă să-l faci să rămână la catedra sa; dacă este meseriaş, la meseria sa; dacă este agricultor,la ogorul său… Fiecare se codeşte să înceapă munca specială a profesiunii sale până ce mai întâi nu-i ştie pe toţi românii treziţi la naţionalism, şi pe toţi gata să înceapă munca cea serioasă. Ca să înceapă unul după altul, nu-i vine nimănui în minte. Lasă să începem cu toţii. Să ne ştim întâi cu toţii naţionalişti, pe urmă vom începe şi cu fapte… Negreşit la începerea cu fapte sunt mai multe dificultăţi de biruit ca la începerea cu vorba; dar deocamdată scapă fiecare de muncă. Ci aşa,suntem naţionalişti. Un profesor care îşi face datoria în mod conştiincios, un meseriaş priceput, un agricultor harnic, dacă nu fac paradă de naţionalism, nu sunt naţionalişti; în schimb toţi pierde-vară, care muncesc pe apucate şi când au gust, dacă fac paradă de naţionalism sunt naţionalişti. Pe aceştia din urmă îi „ştie lumea”, mă rog, că sunt naţionalişti, pe când pe ceilalţi nu; şi lucru important este nu să-ţi faci datoria de cetăţean, ci să te ştie lumea că eşti naţionalist.”
http://alingavreliuc.files.wordpress.co ... e-1910.pdf

si 2) Constantin Rădulescu-Motru "Psihologia poporului român", publicata in 1937:
http://archive.org/details/Constantin_R ... porului_Ro

[Cristian IONITA]

Lupule .... fara sa am pretentia ca as stii prea multe imi permit totusi sa apreciez ca aprecierea "demagociei" in dauna "obiectivitatii" nu este deloc specifica poporului roman.

[daffid mihailov]

In primul rand nu sunt deranjat. Nu orice critica inseamna deranj. Am fost doar rugat sa spun de ce cred ceea ce cred.

Daca vrei intoarce-te tu cu 500 de ani la Dimitrie Cantemir si citeste despre naravurile moldovenilor. O sa il numim parintele psihologiei sociale?

[teinegru64]

Un magar ii spune altuia:
- As vrea ca sotia sa mai însele...
- Ma, tu esti prost?
- Nu, dar m-am saturat sa fiu magar, vreau macar un pic sa ma simt ca un cerb nobil!

[feederman]

Realitatea TV . Astazi orele 20; 21? Dezbatere la tema.