O problema mare a romanilor este incapacitatea de a face echipe pentru un scop mai indepartat cum este mentinerea si ameliorarea raselor.
Si ca sa stim unde ne aflam ar trebui acceptate niste realitati:
1. Nu se poate face ameliorare in efective mici. Un om nu poate "cuprinde" pentru intretinere si/sau testare un efectiv de albine care sa fie inchis reproductiv si sa aiba progres genetic real.
Astfel exista 2 cai de asociere:
- fiecare cu testarea lui, cu matcile lui, se imperecheaza in statiune (cu reguli clare) si se aleg de comun acord bunicile de trantori -> se face schimb de gene mai ales prin trantori. Se poate practica la nivel de asociatii;
- unii se ocupa de producerea si imperecherea matcilor, altii de intretinerea si testarea fiecarei generatii de matci in productie. Merge in firme mari care-si propun ameliorarea in populatie inchisa.
Parera mea (intuitiva) este ca ameliorare cu progres genetic real si "solid" (nu doar o stabilizare a unor caractere) nu poate iesi in efective mai mici de 600-1000 de familii in testare intre care (la nivel de elite ale populatiei) sa se faca schimburi de material genetic.
2. O rasa se poate mentine (conserva) si in efective mai mici, dar pentru o perioada relativa de timp. Apoi intervine deriva genetica ("drift" dupa unele surse bibliografice) si lucrurile scapa (aluneca) de sub control. Dar asta nu se poate numi ameliorare.
3. Exista 3 categorii de crescatori in toate domeniile agro-biologice:
- producatorii care folosesc linii de productie (uneori in rasa pura, alteori hibrizi, naturale sau sintetice) - cumpara permanent genetica;
- amatorii (de hoby) care uneori sunt buni mentinatori ai unor rase sau linii "strategice", dar de cele mai multe ori sunt pe 0 sau pe minus din punct de vedere economic, alteori sunt sustinuti financiar prin subventii pentru pastrarea biodiversitatii - progres genetic si amelorare nu pot astepta, ci eventual consolidare a unor caractere, stabilizare genetica in timp.
- amelioratorii profesionisti care FIE mentin si amelioreaza populatii lasate temporar "pe linie moarta" de majoritatea, dar cu potential asa cum e albina noastra locala, FIE se implica direct in ameliorarea continua conform cererii pentru linii de productie (inclusiv pe rezistenta la boli)
Ar fi bine ca fiecare sa isi defineasca siesi pozitia, categoria pe care o vrea in sistem si sa se pregateasca moral pentru dezavantajele si pretentiile categoriei alese sau sa se lase de domeniu.
Primul pas ca sa intrii in clubul amelioratorilor este sa fii dispus sa lucrezi in echipa, precum am descris la punctul 1.
4. Pentru ameliorare se poate face selectie masala (mai sigura si mai lenta, dar cu rezultate mai putin riscante) SAU potrivire precisa a perechilor ( cu rezultate mai rapide, dar cu riscul de a pierde caractere din populatia ameliorata).
5. Daca vrei performanta ai nevoie de TESTARE SI REPRODUCTIE CONTROLATA. Testarea e sabotata de lene, neatentie si de lacomia de a cuprinde mai mult decat de fapt se poate cuprinde, iar reproductia controlata e sabotata de lipsa de comunicare, de sincronizare si de incapacitatea de a forma echipe.
Ar fi variantele:
- extrasezon (daca nu fac si altii din zona) - merge cat de cat la selectia masala;
- statiuni de imperechere - cu nevoia unei minime comunicari si respect reciproc din partea celor care ar putea face un eventual pastoral inspre zona izolata sau a celor care ravnesc sa intre unii peste altii in a acapara aceeasi zona in acelasi scop. E mai usor de facut in echipa, in sistem asociativ;
- inseminari artificiale.
Acum ma gandesc referitor la pretentiile unor pasionati de rasa locala, referitor la ideea de a "reinventa roata":
Cine este omul care avand 2 roti, una harbuita si cu probleme (sa zicem roata de caruta de lemn, traditionala, cu cerc, fara rulment, dar cam hodorogita, ovalizata, cu cercul cam largit) si o alta roata in care este inglobata tehnica de ultima ora, sa aleaga pe cea veche. Eu ca om normal mi se pare ca o alegi pe cea noua, iar pe cea veche o duci ori la muzeu (daca ai respect pentru traditie), ori o lasi de rezerva ( pe linie moarta), in caz ca se strica cea noua cumva, ori la reparat.
Problema noastra ca popor e ca ne-am "bagat picioarele" si am distrus tot: si muzeu, si magazie de pastrat obiectele de rezerva, si atelierul de reparat (de ameliorat genetic). Si:
- muzeofilii spun ca numa' muzeul conteaza,
- altora le e frica sa schimbe vechiturile temporar pentru a incerca ceva nou, iar
- amelioratorii (si reparatorii) sunt "pe nicaieri" - fac treaba doar de spoiala, vopsesc gardul si obiectul doar pe dinafara, iar pe dinauntru il lasa putregaios si ametesc lumea cu minciuni. Si cum ar putea sa faca ceva cu rezultate reale din moment ce nu respecta pe nimeni si nimic si nu sunt in stare sa formeze echipe cinstite pentru in scop comun cat de cat mai nobil decat imbogatirea peste noapte?
Problema si mai mare e ca le e ciuda pe oferta externa, care se arata reala, performanta, transparenta.
Eu propun sa ne trezim, sa nu ne mai smiorcaim si sa punem pe picioare (in echipe, cu respect reciproc si al cuvantului dat) cele 3 domenii:
- depozit de rase;
- ameliorare in rase pure;
- productie cu linii performante bine adaptate sistemului de lucru.
In sistem egoistic, sau calcand vointa vecinilor in picioare, sau asteptand totul de la stat, asociatie, vecini, neamuri, sistem, presedintele tarii, sau cu legi de tip stalinist care intervin brutal si limitativ (venite ca meteoritul, de sus in jos si fara consult democratic - NU VA MERGE CU OAMENI, ci este valabil la animale, iar oamenii vor evada repede din "tarc") - iese un mare nimic, o mare minciuna si o luam la vale, apoi dam vina pe x si y, dar asta nu ne va rezolva problema.
Respect, comunicare, organizare, mobilizare dupa posibilitati, dar in cadrul unor echipe de lucru!
Unul la Iasi, altul la Barlad, altul la Hunedoara, altul la Sibiu, altul la Valcea, altul poate la Lugoj, institutul in ceata totala - fiecare singur, separat si pe cont propriu + pretentii nerealiste peste pretentii utopice ca oamenii sa faca ceva ce nu se prea face (ca daca s-ar face n-ar functiona la fel de bine ca ceea ce de fapt fac) - NU MERGE IN AMELIORARE, in loc sa se faca ceva bun,mic dar constructiv - o mica felie pentru fiecare (dupa posibilitati) intr-o echipa mare si realist orientata.