Prima pagină ‹ DIVERSE IN APICULTURA ‹ LEGISLATIE NATIONALA SI EUROPEANA

[proapis13]

E satula media de zvonaci si raspandaci....
Astept ca marlanul care a facut aceste afirmatii nefondate sa-si dea demisia cu scuzele de rigoare....

[filip]

E satula media de zvonaci si raspandaci....
Astept ca marlanul care a facut aceste afirmatii nefondate sa-si dea demisia cu scuzele de rigoare....

Capital e un ziar serios?
http://www.capital.ro/banii-europeni-ca ... tilor.html

[Shrek]

E satula media de zvonaci si raspandaci....
Astept ca marlanul care a facut aceste afirmatii nefondate sa-si dea demisia cu scuzele de rigoare....

Da' marlanul ce-l vorbesti, nu e om de rand, /El e.... ministrul agriculturii romanesti!
Citind stirile " economice"din media de profil, îmi vine in minte ultima strofă din Scrisoarea a treia, de Mihai Eminescu!
Păcat ca nu stiu sa o postez..... Dar sunt sigur ca cei mai mulți o veți citi!

[proapis13]

Ma refeream la MARLANUL care a declarat ieri lucrul asta....stirea cu persoana respectiva NU MAI ESTE PE...Mediafax
Vad ca de astazi de la ora 16 paternitatea stirii de senzatie ii apartine lui Irimescu....

[filip]

Si nu e tot.......
https://www.stiriagricole.ro/ministrul- ... 40309.html

[peterneamt]

E satula media de zvonaci si raspandaci....
Astept ca marlanul care a facut aceste afirmatii nefondate sa-si dea demisia cu scuzele de rigoare....

Da' marlanul ce-l vorbesti, nu e om de rand, /El e.... ministrul agriculturii romanesti!
Citind stirile " economice"din media de profil, îmi vine in minte ultima strofă din Scrisoarea a treia, de Mihai Eminescu!
Păcat ca nu stiu sa o postez..... Dar sunt sigur ca cei mai mulți o veți citi!

.... FRAGMENT DIN EPIGONII DE MIHAI EMINESCU

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iară noi? noi, epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!

Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!

Voi, pierduţi în gânduri sunte, convorbeaţi cu idealuri;
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri,
Căci al nostru-i sur şi rece - marea noastră-i de îngheţ,
Voi urmaţi cu răpejune cugetările regine,
Când, plutind pe aripi sunte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergéţi.

Cu-a ei candelă de aur palida înţelepciune,
Cu zâmbirea ei regală, ca o stea ce nu apune,
Lumina a vieţii voastre drum de roze semănat.
Sufletul vostru: un înger, inima voastră: o liră,
Ce la vântul cald ce-o mişcă cântări molcome respiră;
Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat.

Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează,
Ce tablourile minte, ce simţirea simulează,
Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari.
O convenţie e totul; ce-i azi drept mâine-i minciună;
Aţi luptat luptă deşartă, aţi vânat ţintă nebună,
Aţi visat zile de aur pe-astă lume de amar.

"Moartea succede vieţii, viaţa succede la moarte",
Alt sens n-are lumea asta, n-are alt scop, altă soarte;
Oamenii din toate cele fac icoană şi simbol;
Numesc sunt, frumos şi bine ce nimic nu însemnează,
Împărţesc a lor gândire pe sisteme numeroase
Şi pun haine de imagini pe cadavrul trist şi gol.

Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită
Unor lucruri n'existente; carte tristă şi-ncâlcită,
Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane şi cu glasuri tremurate.
Strai de purpură şi aur peste ţărâna cea grea.

Rămâneţi dară cu bine, sunte firi vizionare,
Ce făceaţi valul să cânte, ce puneaţi steaua să zboare,
Ce creaţi o altă lume pe-astă lume de noroi;
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâini în ruină,
Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină, -
Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.

1870, 15 august....

[peterneamt]

Si finalul SCRISORII III
....................
De-aşa vremi se-nvredniciră cronicarii şi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii...
În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;
Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut
Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
De la munte pân' la mare şi la Dunărea albastră.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască...
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri...
Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân' şi numele tău... ţară!

La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,
Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,
Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos...
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană...
O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

[andrei_calinescu]

Daca va mai mirati inseamna ca nu ati inteles care e substratul invaziei cu diversi asa -zisi emigranti.
Astia vor fi materialul electoral de maine pentru o clasa politica perimata si lipsita total de increderea eectorilor locali(nationali).
In scurt timp hoardele invadatoare vor primi drepturi cum ar fi rezidenta, invocandu-se statutul lor de refugiati si implicit vor avea drept de vot.
Asa ca iubitii politicieni ofera privilegii financiare votantilor de maine in favoarea lor.
Noi, cei care populam tara actualmente suntem contra lor, si ei sunt in mod natural impotriva noastra.
Ca la echipa Nationala, meci nul.

[Nicolaie Astaifoaiei]

Domn Andrei si ieu sant afectat oare ma despagubeste ?
A ploiat cu apa toata vara si miere ciuciu ca rau am pagubit .

[andrei_calinescu]

Domn Andrei si ieu sant afectat oare ma despagubeste ?
A ploiat cu apa toata vara si miere ciuciu ca rau am pagubit .

Daca esti sirian, da.

[Nicolaie Astaifoaiei]

Nu sant sirian .Decat afectat sant .
Unde spune ca trebuieste sa fi sirian sati dea ?

[ignatov andrei]

In "Carta lui Merkel"...

[Donbazil]

Salut!

Magu Vasile
7 septembrie la 22:26 ·
”Într-o discuție între patru ochi cu comisarul european Phil Hogan, într-un moment de sinceritate mi-a spus: Laurențiu, nu mai avem bani! În momentul în care un comisar spune că nu mai avem bani, îl întrebi dar de ce nu mai avem bani? Pentru că se duc într-o altă direcție! Am întrebat: și care este direcția? Nu vreau să sugerez eu care este direcția, dar domnul Soros (George Soros, fost senator american de origine maghiară, implicat în sponsorizarea mai multor organizații non-guvernamentale, unele cu legături puternice cu România n.r.) la un moment dat a venit în Parlamentul European și ne-a dat sfaturi că putem găsi soluții pentru ținerea refugiaților în condiții optime cu sume de la Agricultură și de la fondurile de coeziune".....Europarlamentarul român Laurențiu Rebega....

ECONOMIE » NEWS
Banii europeni care nu au fost cheltuiţi de fermierii români vor fi redistribuiţi refugiaţilor
08 sep, 19:26 | Mediafax
Din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, estimat la opt miliarde de euro, derulat de Ministerul Agriculturii, vor fi redistribuite, în acest an, câteva sute de milioane de euro către refugiaţi, a declarat pentru Mediafax ministrul Agriculturii Achim Irimescu.

[andrei_calinescu]

Stati linistiti.
Aceeasi Marie cu alta palarie.

Bundestagul vrea sa adopte o lege prin care oricarui angajat german sa i se opreasca inafara de impozitul pe venit, o suma ce semnifica "un gest de solidaritate" cu emigrantii.

[proapis13]

Anunț la Târgul Mierii: Ajutor de minimis de 15 lei/familia de albine.
Ce pierderi se vor acoperi din acești bani!

http://agrointel.ro/64650/anunt-la-targ ... esti-bani/

Cel putin la nivel declarativ se pare ca or sa se aloce 15 lei/fam de albine....

[cucubau]

Pentru 75 familii albine inseamna 1125 Lei . Apoi incepe distractia : costuri intocmire dosar , timp nervi alergatura . Se face totalul si parca presimt ca iese cu minus.
Peste 75 familii distractia este si mai mare , cine nu incearca nu stie ce pierde.
Multi apicultori vor renunta , iar diferenta neadjudecata sigur se va varsa in buzunarele cuiva .
Ce bine ca traim in Romania!