Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ INTRETINEREA ALBINELOR

[filip]

filip,ideia este ca si doicile sa fie trimise la cules('reconversia profesionala' sezoniera,pe perioada culesului).

Daca e un cules puternic si roiul format il duci pe o alta locatie,doicile se vor transforma in culegatoare si vor munci pentru tine.In fond ce mai conteaya ca aduna in stupul X-Z.....daca aduna tot pentru tine

[CristianBee]

Va salut.Cristi,nu vreau sa fiu rautacios.Ex. la mine in stupina:in acest an matcile au avut puiet pe 7-9 R in proportie de 70-90% in cuib .Peste cuib ,gratie H. si deasupra corpuri de 1/2.In perioada de rapita si S1 la mine au intrat in friguri cam 75 %.Nu inteleg cum la el pe 7R cu gratie H. peste cuib nu intra in frigurile roitului.Mentionez ca am stupi pe 10R ,iernarea am facut-o pe 6-7R ,primavara au avut rama claditoare .Deci la incheierea cuibului am pus rama claditoare (a 10-a rama).Nu spun ca omul nu are dreptate insa probabil undeva gresesc eu.Cu ajutorul explicatiilor tale poate o sa inteleg iar in 2017 sper sa nu mai am un grad asa mare de roire.URASC STUPII CARE INTRA IN FRIGURI INAINTE DE UN CULES ,MAI ALES INAINTEA CULESULUI DE SALCIM.Sanatate.

Din ceea ce mi-a fost explicat de catre persoana in cauza pot relata urmatoarele :

1. Genetica face 50 % din treaba . El foloseste controversatul Buckfast .
2. Nu se poate implementa doar un singur lucru si sa apara rezultatele .

Ca sa explic ceea ce doresc sa transmit :

Chiar daca discutam de fiinte vii , aritmetica se aplica si aici . Pornind de la numarul mediu maxim de oua pe care o matca le poate depune intr-un ciclu de
21 de zile ( pentru albina lucratoare ) aflam ca 3000 oua/zi x 21 zile - 63,000 oua : 7R - 9000 celule de puiet/rama . Din practca stim ca albina nu construieste faguri perfecti dar si ca pe un fagure sunt depozitate si mici cantitati de hrana pentru imediata folosinta .

Poate unele persoane cred ca o matca poate depune mai mult , ceea ce este si adevarat dar trebuie sa tinem cont ca in perioada de primavara temperaturile fluctueaza ceea ce duce si la o rata de depunere a oualelor inconstanta facand necesara adaptarea numarului de rame la necesitatile efective .

Daca a-ti urmarit postul tradus de catre mine se poate observa ca exista o serie de factori care influenteaza rezultatele si anume :

- foloseste cutii de 12R - folosirea acestui tip de stup ii asigura un spatiu dupa diafragma unde ALBINA BATRANA SI TRANTORII se aduna in ghem pe timp de noapte sau vreme defavorabila . Acest lucru face ca in zona unde activeaza matca sa nu fie prezente aceste tipuri de abine ce streseaza matca si chiar o agreseaza
uneori ( albina batrana ) , ducand la o rata de ponta mai mica . Un cuib mai aerisit duce la un microclimat mai bun ( foarte mult aer proaspat ) , care favorizeaza dezvoltarea armonioasa a numarului de indivizi .

- se foloseste de dorinta albinei de a cladi in perioada de dezvoltare , de aceea elimina ramele ce nu au puiet pe ele in Februarie ramanand doar cu cateva ca mai apoi sa adaug rame pentru a fi cladite .

- rama claditoare o foloseste odata cu prima interventie la stupii cei mai puternici la ceilalti taiind doar partea de jos a ultimului fagure .

- un cuib compact face ca distributia feromonilor sa fie mai eficienta .

- un cuib compact permite ca un numar mai mic de albine sa ingrijeasca un numar mai mare de celule de puiet .

- un cuib compact este mai putin prielnic dezvoltarii varroa .

- NOTIUNEA DE INCHEIERE A CUIBULUI NU EXISTA deoarece cuibu este adaptat pentru cat poate fiecare matca , asta nu insemnand ca este acceptata
neuniformitatea .

- pentru a lucra cu stupi uniformi acestia sunt egalizati iar cei sub o anumita limita impuse sunt transferati in stupii pentru doua matci unde este schimbata matca cat mai curand posibil . Daca aplicam principiul lui Parreto observam ca 20 % din stupi ne mananca 80 % din timp si resurse uneori asa ca eliminam acesti stupi iar pe cei care promit a fi productivi ii uniformizam pentru a putea lucra sistematizat .

- pentru ca exista acel spatiu dupa cele 7R albina care preia mierea de la culegatoare nu mai este nevoita sa treaca prin cuib ceea ce duce la reducerea timpului de procesare facand ca in cuib sa nu existe acea congestie ( foarte multe albine care nu au treaba acolo ) . Odata ce mierea adusa in stup de culegatoare are alta cale de acces in caturi face ca riscul blocarii cu miere a cuibului sa fie foarte mic atunci cand si numarul de rame din cuib este adaptat necesitatilor .

- Un cuib adaptat matcii nu duce la un blocaj periculos cu polen si pastura sau miere . Blocajul cu polen sau pastura este cel mai periculos deoarece albina este ezitanta in a le muta pe acestea doua pe cand mierea este mai usor de mutat in alte celule . Atunci cand in exterior este disponibil doar polen , albina va aduce polen pana va umple toate celulele lasate goale de catre apicultor in speranta ca matca va oua .

- decat sa fie extins cuibul mai bine se mareste numarul de caturi .

[danmirea]

Salut!

Imi place modul de lucru al neamtului...am o singura nelamurire. Toate albinele care stau in acel gol, de dupa diafragma...sunt tinute cumva sa nu faca faguri acolo ?

Am avut asemenea roi, chiar anul asta, tinuti stransi....ghiciti ce au facut dupa diafragma???

imi pare mie ca acei faguri construiti acolo mi-ar da in plus de lucru...

Asta ar fi singura mea problema...

In rest nu am probleme cu munca, lucrez oarecum in acelasi stil cu neamtul.
De retinut e ca nu e benefic sa pui mai multe rame dupa diafragma. Vrei sa ai un cuib strans primavara.

zicea cineva ca nu te apuci in februarie sa verifici puiet....te-a contrazis insasi 2016.
infebruarie 2016 restrangeam cuiburi, verificam puiet. )

Sa speram ca nu va fi la fel 2017

[CristianBee]

Ca sa expun numarul de interventii pe parcursul unui sezon voi scrie urmatoarele :

1. reducerea la numarul de rame cu puiet pe ele si introducerea unei pungi cu fondant + gratie HN in luna Februarie sau adaptat conditiilor din zona in care activati . Asta poate insemna 3 , 5 sau 7 rame cu puiet pe ele . Acum NU conteaza efectiv suprafata cat conteaza numarul de rame pe care este dispus la aceasta data .

Productivitate : pana la 200 stupi/zi/persoana

2. La jumatatea lunii Martie stupii sunt egalizati . In acelasi timp stupilor care erau puternici inainte de egalizare li se taie partea de jos a ultimei rame iar celor mai puternici inainte de egalizare li se da o rama claditoare ce are doar o fasie mica de FA inainte de diafragma .

Productivitate : pana la 100 stupi/zi/persoana

3. Odata cu fiecare inspectie se introduce o rama cu FA intre rama cu trantori si ultima cu puiet de lucratoare . Repetati pana ajungeti la 7R . Daca gasiti o rama cu prea mult polen scoateti-o afara reducand numarul de rame la cele pe care este efectiv puiet .

Productivitate : pana la 300 stupi/zi/persoana

4. Inainte de fiecare cules mare , atunci cand da-ti jos caturile pentru extractie sau inainte de a pune caturile pentru culesul respectiv , ( rapita , salcam , tei , FS ) treceti prin stupi si urmariti urmatoarele aspecte :

- are puiet , oua , matca , fara botci si cu puiet pe toate ramele - primeste caturile . Daca nu , atunci se introduce un roi peste .

Productivitate : pana la 200 stupi/zi/[ersoana

5. Dupa ultimul cules mare se scot toate ramele ce au puiet pe ele ( cu exceptia unei rame cu puiet necapacit ) , se completeaza cu FA , se hraneste si trateaza cu
AO prin vaporizare de minim 7 ori la interval de 3 zile . Cu ramele cu puiet si albina extrase se pot face roi la pachet ( se trateaza ) cu care sa marim numarul sau sa ajutam stupii din care am luat ramele sau se pot face roi pe rame .

Productivitate : pana la 100 stupi/zi/persoana ( hraniri + tratare + scos rame )

6. Odata cu momentul in care nucleii de imperechere sunt desfiintati se scot 2 rame cu puiet si doua rame cu hrana din fiecare stup astfel incat din doi stupi se formeaza unul pe 8R . Se hraneste pentru ultima oara si se trateaza din nou . Toti stupii de productie se ierneaza pe 8R

Productivitate : pana la 100 stupi /zi/persoana

[CristianBee]

Salut!

Imi place modul de lucru al neamtului...am o singura nelamurire. Toate albinele care stau in acel gol, de dupa diafragma...sunt tinute cumva sa nu faca faguri acolo ?

Am avut asemenea roi, chiar anul asta, tinuti stransi....ghiciti ce au facut dupa diafragma???

imi pare mie ca acei faguri construiti acolo mi-ar da in plus de lucru...

Asta ar fi singura mea problema...

In rest nu am probleme cu munca, lucrez oarecum in acelasi stil cu neamtul.
De retinut e ca nu e benefic sa pui mai multe rame dupa diafragma. Vrei sa ai un cuib strans primavara.

zicea cineva ca nu te apuci in februarie sa verifici puiet....te-a contrazis insasi 2016.
infebruarie 2016 restrangeam cuiburi, verificam puiet. )

Sa speram ca nu va fi la fel 2017

Idea cu acel spatiu gol este ca in cazul in care albina te lasa in urma ( nu ai dat destui FA la cladit si la timp sau nu ai pus destule caturi ) ele sa isi gaseasca de lucru acolo decat in COPACI . Mai bine sa tai un fagurasi decat sa stea prin copaci . Cu spatiul acela sunt estompate emotiile pe care acestea le au la un moment dat .

Dupa mine trebuia sa le dai rame la cladit in cat acelor roi .

Cu ramele dupa diafragma : ori le lasi pe cele ce nu au puiet pe ele ori le scoti si introduci o punga cu fondant in schimb obisnuind albina cu miscarea pe verticala . De introdus mai multe decat erau initial nu se pune problema .

[Adi Hodis]

nu cred ca argumentele tale sunt corecte:orice afirmatie e discutabila,din punctul de vedere al celuilalt;intradevar sunt si ei oameni dar pierzi din vedere ca nemtii exceleaza la munca prin dotare mecanica(nu lucreaza heirupist ca romanii);cat despre activitatea in apicultura ei au alte prioritati fata de romani si anume studiaza intensiv-stabileste reguli de lucru-apoi desfasoara activitatea de apicultor strict dupa regulile stabilite(romanii desfasoara activitatea in apicultura aproape in unanimitate in mod haotic si mai ales dupa ureche).poate reusesti sa-mi dai un exemplu in RO de un institut de cercetari ca la nemti gen IWF.retine,in mod special,ca,d.p.d.v.al muncii,japonezii si nemtii apartin altei lumi,in nici un caz al lumii romanilor !cu stima.

Vulpea, musai un raspuns,
retine si dummneata ca eu faceam acu vo' 20 de ani ceea ce ati descoperit aici,

PS2.metoda neamtului cu egalizarea familiilor:rame cu puiet capacit gata de eclozionare bagate la familiile slabe dela familiile puternice si rame cu puiet larvar bagate la familiile puternice dela familiile slabe(schimb egal de rame) mie mi se pare de o inspiratie bestiala.ASTA DA GANDIRE !

Deci, daca nemtii studiaza inainte de a face ceva, se pare ca le puteti urma exemplul.
Iar despre diferentele de ,,haotic si dupa ureche" intre natiuni, eu zic sa ne limitam la propria persoana.
La ceea ce putem face noi, aici, in conditiile din Romania. Ca daca o dam in strainataturi, apai sa stii draga domnule ca romanii chiar sant destul de sus in rangul meseriasilor. Nu-s asa cum descrii dumneata. Ba chiar avem si in Romania !.

Referitor le aspecte discutabile,
1. Rasa albinei neamtului. Daca nu ma anseala ochii, din poze se vede a fi Buckfast.
Incearcati cu albina romaneasca aglomerari ! ... dar sa se obtina aceleasi rezultate cu ale neamtului.
2. Ref. la munca, 600 de colonii ( daca am retinut bine ) ... dumneata ai lucrat vreodata la un asa numar ?.
3. Egalizare populatie. Procedeu scris in carti vechi.
Se obtine o uniformitate dar daca nu se noteaza niste date ( ceea ce nu specifica, nu am vazut ) se pierde performantele unor familii in scopul selectiei. Alte repere sant daca evolueaza singura.
4. Modul de lucru, odata ce cuibul este plin cu rame, este tot pe vertical. Aproape la fel cu sistemul multietajat. Pe acest sistem, nu mai comentez ... mi-e strain !.
Am zis, nu-l cred ca lucreaza singur la atitia stupi. Nici la varfurile de munca ?.
5. La a 8-a rama Buckfasutl roieste. Deci, colegii care cauta rasa neroitoare, sa-si ia gandul definitiv !.
Se stie ca si rasa asta roieste, dar nu stie toata stuparimea.

Revin la noi, la albina noastra. Ce putem face noi cu ea aici in Romania.
Ca neamtul are alta rasa, deja e foarte discutabil noi avand alta rasa.

[Adi Hodis]

Nu am intentia sa dezbat metoda neamtului desi sant destule aspecte discutabile.

Nu-l cred pe neamt ca lucreaza singur la atatia stupi. O fi avand nemtii fala dar sa nu uitam ca si ei sant oameni ... si ca si noi avem niste ani de albinarit.

Chiar va rog sa dezvoltati asupra aspectelor pe care dumneavoastra le vedeti a fi discutabile . In legatura cu faptul ca lucreaza singur ce va pot spune este ca un prieten apicultor amator care are o firma in Germania , a fost si vazut cum lucreaza si ceea ce face . SSa bag mana in foc nu pot dar acest aspect nici nu ar fi esential . Chiar si cu angajat in perioade in care este nevoie nu vad a fi un impediment .

Am scris in postarea anterioara.

Eu nu zic sa nu faceti ca neamtul. Vreti sa vedeti rezultatele, atunci Doamne ajuta !.
S'auzim de bine !.

[CristianBee]

nu cred ca argumentele tale sunt corecte:orice afirmatie e discutabila,din punctul de vedere al celuilalt;intradevar sunt si ei oameni dar pierzi din vedere ca nemtii exceleaza la munca prin dotare mecanica(nu lucreaza heirupist ca romanii);cat despre activitatea in apicultura ei au alte prioritati fata de romani si anume studiaza intensiv-stabileste reguli de lucru-apoi desfasoara activitatea de apicultor strict dupa regulile stabilite(romanii desfasoara activitatea in apicultura aproape in unanimitate in mod haotic si mai ales dupa ureche).poate reusesti sa-mi dai un exemplu in RO de un institut de cercetari ca la nemti gen IWF.retine,in mod special,ca,d.p.d.v.al muncii,japonezii si nemtii apartin altei lumi,in nici un caz al lumii romanilor !cu stima.

Vulpea, musai un raspuns,
retine si dummneata ca eu faceam acu vo' 20 de ani ceea ce ati descoperit aici,

PS2.metoda neamtului cu egalizarea familiilor:rame cu puiet capacit gata de eclozionare bagate la familiile slabe dela familiile puternice si rame cu puiet larvar bagate la familiile puternice dela familiile slabe(schimb egal de rame) mie mi se pare de o inspiratie bestiala.ASTA DA GANDIRE !

Deci, daca nemtii studiaza inainte de a face ceva, se pare ca le puteti urma exemplul.
Iar despre diferentele de ,,haotic si dupa ureche" intre natiuni, eu zic sa ne limitam la propria persoana.
La ceea ce putem face noi, aici, in conditiile din Romania. Ca daca o dam in strainataturi, apai sa stii draga domnule ca romanii chiar sant destul de sus in rangul meseriasilor. Nu-s asa cum descrii dumneata. Ba chiar avem si in Romania !.

Referitor le aspecte discutabile,
1. Rasa albinei neamtului. Daca nu ma anseala ochii, din poze se vede a fi Buckfast.
Incearcati cu albina romaneasca aglomerari ! ... dar sa se obtina aceleasi rezultate cu ale neamtului.
2. Ref. la munca, 600 de colonii ( daca am retinut bine ) ... dumneata ai lucrat vreodata la un asa numar ?.
3. Egalizare populatie. Procedeu scris in carti vechi.
Se obtine o uniformitate dar daca nu se noteaza niste date ( ceea ce nu specifica, nu am vazut ) se pierde performantele unor familii in scopul selectiei. Alte repere sant daca evolueaza singura.
4. Modul de lucru, odata ce cuibul este plin cu rame, este tot pe vertical. Aproape la fel cu sistemul multietajat. Pe acest sistem, nu mai comentez ... mi-e strain !.
Am zis, nu-l cred ca lucreaza singur la atitia stupi. Nici la varfurile de munca ?.
5. La a 8-a rama Buckfasutl roieste. Deci, colegii care cauta rasa neroitoare, sa-si ia gandul definitiv !.
Se stie ca si rasa asta roieste, dar nu stie toata stuparimea.

Revin la noi, la albina noastra. Ce putem face noi cu ea aici in Romania.
Ca neamtul are alta rasa, deja e foarte discutabil noi avand alta rasa.

1. Da asa este . El spune ca aceasta se pliaza cel mai bine cu ceea ce face el .
2. Din ce mi-a spus el acum are 300 de stupi dubli ( doi intr-o cutie ) , 400 de productie , aproape 100 de nuclee de imperechere warre si 150 micronuclee Apidea . De lucrat lucreaza singur atunci cand nu are mult de munca si cu inca un angajat cand are varfuri ( mutari , extractii ) .
3. Odata cu prima inspectie se evalueaza matcile : cu cata populatie au iesit din iarna in comparatie de cum au intrat , cat puiet au la acea data , cum stau cu rezervele de hrana .
4. Cuibul nu este niciodata plin cu rame . Poate sa aibe 3R , 5R sau 7R , asta in functie de pragul minim pe care il stabileste . El tot ce nu sta pe tot parcursul sezonului activ intre 5R si 7R nu ramane singur in cutie , in schimb este transferat in cutiee pentru doi stupi .
5. Se face referire la cele 7R deoarece acele 7R au un anumit numar de celule iar daca corelam numarul mediu maxim de oua depus de catre matca intr-un ciclu de 21 de zile cu numarul de celule din acele 7R se va vedea de ce sa ales acest numar de 7R . Se merge pe principiul ca este ai bine ca matca sa poata oua tot ceea ce prinde decat sa ajunga in situatia sa dea de celule pline cu polen, pastura sau miere .

[vulpea]

A H ,cred ca replici de dragul de a replica(nu intentionez sa te jignesc).eu am scris de modul de lucru al neamtului si nu ca sa se faca identic cu Carpatina ce face el cu Buchfast.ul(am scris corect?).e la mintea cocosului asta.in aceasta ordine de idei,nu mi-ai scris ce institut e in RO care sa studieze macar Carpatina si sa stabileasca un mod unitar de lucru pentru fiecare zona a tarii,pentru a spune 'prostimii' cum sa lucreze mai eficient deci mai rentabil.sper ca macar in aceasta privinta sa fi de acord cu mine.corect ?

[cristian bh]

nu cred ca argumentele tale sunt corecte:orice afirmatie e discutabila,din punctul de vedere al celuilalt;intradevar sunt si ei oameni dar pierzi din vedere ca nemtii exceleaza la munca prin dotare mecanica(nu lucreaza heirupist ca romanii);cat despre activitatea in apicultura ei au alte prioritati fata de romani si anume studiaza intensiv-stabileste reguli de lucru-apoi desfasoara activitatea de apicultor strict dupa regulile stabilite(romanii desfasoara activitatea in apicultura aproape in unanimitate in mod haotic si mai ales dupa ureche).poate reusesti sa-mi dai un exemplu in RO de un institut de cercetari ca la nemti gen IWF.retine,in mod special,ca,d.p.d.v.al muncii,japonezii si nemtii apartin altei lumi,in nici un caz al lumii romanilor !cu stima.

Daca in locul neamtului era un rusnac,....zici ca-i din plenarele de pe vremea lui brejnev.

[Adi Hodis]

A H ,
1.cred ca replici de dragul de a replica(nu intentionez sa te jignesc).
2.eu am scris de modul de lucru al neamtului
3. si nu ca sa se faca identic cu Carpatina ce face el cu Buchfast.ul(am scris corect?).e la mintea cocosului asta.
4. in aceasta ordine de idei,nu mi-ai scris ce institut e in RO care sa studieze macar Carpatina si sa stabileasca un mod unitar de lucru pentru fiecare zona a tarii,pentru a spune 'prostimii' cum sa lucreze mai eficient deci mai rentabil.sper ca macar in aceasta privinta sa fi de acord cu mine.corect ?

Vulpea,
1. Eu am intrat in dialog cu colegul Cristi. Dumneata ai deschis dialogul cu mine, probabil de dragul metodelor nemtilor.

2. Da, dar nu doar modul de lucru al nemtilor. Recititi postarea, sper sa observati afirmatiile la adresa romanilor ,, aproape in unanimitate, in mod haotic si dupa ureche", ca sa va citez.

Sigur NU cunoasteti pe aproape toti apicultorii romani, poate nici 1% dar va permiteti prea usor sa va scrieti parerile la adresa tuturor. Asta nu da bine.
Sa va dau exemple de apicultori de succes ?. Pot sa incep cu anii 1970, pina in prezent.
In ce ma priveste, citindu-va postarea anterioara, va intreb,
Ma cunoasteti personal ?.
M-ati vazut lucrand ?.
Cunoasteti si pe prietenii mei, pe cunoscutii mei ?. Ati vazut cum lucreza si ce rezultate au ?.
Cu siguranta NU !.

In ceea ce va priveste, noi nici macar nu stim cu cine stam de vorba. Ba da, cu Vulpea. Nu e fairplay.

3. Domnule draga, ce am scris eu este distinct fatza de ce ai scris dumneata. Dar se pare ca nu ati inteles ce am scris eu.
Nu ati zis ... dar asa se intelege. Altfel nu are relevanta interventia pe topic.
Noi tocmai despre d'ale apiculturii discutam aici. Nu discutam despre motoare ori ... cocosi.

4. Intrebare la care se stie raspunsul. Eu nu sant interesat de ce face Institutul.
IWF-ul ala mare si vestit al nemtilor, nu cumva a dat ... chix ?.

[Bambucha]

E bine, e bine, e foarte bine!!
Baieti (cristianbee, vulpea, danmirea) testam si noi ceva? Putina practica macar la un numar redus de stupi, aplicat la ce are fiecare in zona 1-2 sezoane? Si apoi sa discutam concret nu numai pe teorie si ce apare la stirile de ora 5? Ca asa in mod patriotard nici Buckfast nu e bun, ca stim noi mai bine din zatul de la cafea! Si apoi ne miram cum noi romanii ne pricepem la toate, suntem specialisti, dar faianta o punem tot ... stramba (dupa ureche)!

[vulpea]

A H.ce intelegi tu prin 'aproape in unanimitate ' ? cand cineva asi spune o parere contrara cu a ta inseamna ca te-a lezat in mandria personala de apicultor? ai uitat sa spui cam cate au dat chix in Ro romanilor prea priceputi.B.cha si tu esti,ca mine,'dupa ureche' ?spuneti-va parerea despre metoda neamtului si sa lasam aprecierile personale la adresa altora si mai putin cu avocatura pentru prieteni.am incheiat polemica personala care s-a iscat.

[danmirea]

La asa multi stupi si cresteri cred ca acel ajutor nu e chiar asa de rar. Poate omul se simte singur dar defapt il ajuta sotia la multe...

eu consider ca sunt destul de expeditiv si organizat dar la asemenea performante nu cred ca as ajunge...

La ce bun sa fiu propriul sef daca muncesc mai mult decat ca angajat? si cand zic mult...cred ca e dublu.

Sa spunem ca imi ia o zi sa trec prin 200 de stupi sa le pun mancare in punga.....pai mancarea aia in 200 de pungi cine si cand o pune?

si cand sunt in cules si am si 250 de nuclee acasa....de facut cresteri......???? cum ma impart?
sa inteleg ca altfel sunt culesurile la nemti?

Nu zic ca este imposibil....dar e greu si la urma urmei vreau sa si traiesc .
Eu unul nu as trece niciodata de 120 familii de productie si 120 de roi si maxim 100 nuclee.


in schimb am sa aplic treaba cu spatiul chiar la primavara.

[tinumaftei]

Am reusit si am citit topicul, multumiri si pentru traduceri. Foarte interesanta metoda. Are si unele inadvertente dar nu m-as opri la ele. Este interesant accentul pe care il pune pe pregatirea de primavara si pe egalizarea coloniilor, desi eu cred ca are mai degraba colonii destul de uniforme ca putere.
Insa atunci cand vorbiti de randamentul acestui neamt e bine sa navigam in zone credibile. Sigur neamtul are atatia stupi pe numeroase vetre, iar deplasarea presupune timp. Daca stupii sunt in Germania, acolo vremea este mai tot timpul proasta primavara, si nu cred ca se insenineaza fix cand ajunge el la vatra 1 sau 2 sau n!?
Am vazut in Germania stupine foarte bine asigurate logistic, dar stupina deservita de o singura persoana nu am vazut mai mare de 150 de familii de productie. Am vazut si stupine mari, dar acolo erau tot timpul 2-3 sclavi polonezi sau rusi (romani nu am prea vazut). Nu e credibil ca lucraza singur la atatia stupi probabil pe 8-10 vetre.
Conditiile de clima din Germania sunt oarecum diferite de aici si acolo ierneaza pe cuiburi mari 8-10 rame Dadant, iar primavara fiecare familie este "asigurata" cu 20-25 de kg apiinvert. Acele funduri de stup (beciuri) au in principal acel rol.
Una din greselile din material este despre capacitatea de ouat a matcii primavara. Daca are albina de acoperire si hrana, o matca buna duce 9-10 rame cu puiet (95% din suprafata acoperita)..

[SorinDaniel]

Dadantul modificat patrat nu numai ca se adapteaza la biologia albinei , dar de asemenea ii permite apicultorului sa lucreze mult mai usor .

Lucrez pe 12 rame Dadant si matcile bune duc cuibul la 12 rame. Acesta este unul din principalele avantaje al spatiului acetui stup. Sigur, in cuib gasim pe rame miere si ceva pastura, as estima cam la 10 -15 % maxim. Asa ca calculul cu numarul de celule de care are nevoie matca pentru cuib si strangerea fortata la cele 7 rame este gresit.

Urmatoarele afirmatii eu cred ca sunt gresite, cred ca ele sunt prost intelese si nici neamtul nu procedeaza asa:
1. "- Niciodata sa nu dai in cuib mai mult de 7 rame ( Dadant modificat . Acestea sunt ) pe stup .
Intr-un stup cu doua matci , niciodata sa nu ai mai mult de 3-4 rame per matca . "
Stupii de productie ii strange la 8 rame pentru iernare , deci in cules familia sigur avea 12 rame in corpul de jos.
Daca nu duci cuibul catre 12 rame atunci nu vei avea familii puternice care sa culeaga asa cum poate acest tip de stup.

2. "Gasesti o rama plina cu polen : scoate-o afara . Redu numarul de rame ."
Aici eu cred ca se scot doar ramele cu polen care sunt in plus fata de necesarul familiei si daca esle nu sunt suficient acoperite de albina.

3. "Regula : in loc sa maresti numarul de rame in cuib , mai bine mareste spatiul prin caturi ! "
Aceasta regula se aplica numai inaintea unui cules important. Adica cu 30 de zile inainte de cules, nu se mai largeste cuibul. Se asteapta culesul si la momentul oportun se adauga catul.

4. "Toate albinele tinere vor sa cladeasca faguri noi . Da-le destui FA in caturi astfel incat acestea sa isi faca treaba acolo ."
Este bine ca anual sa cladim macar 20% din fagurii de cuib. Asa ca atunci cand familia o cere este bine sa adaugat un FA in cuib.

5. " Incepe sa cresti matci foarte devreme . Produ matci tinere .Inlocuieste cam 70-80 % din matcile batrane"
Cred ca procentul este exagerat, 30 - 40% Unele matci ponteaza foarte bine in anul 2 sau chiar 3.


Pentru CristianBee :

Sub cele doua hranitoare din mijloc exista spatiu gol ?
- Nu , acele hranitoare sunt tip rama intreaga ( un hranitor uuluc de dimensiunea unei rame de 1/1 ) .

"Foloseste un hranitor uluc de dimensiunea a doua rame"
Aici ma refeream la hranitorul de plastic care este cat 2 rame."- Hranitoare duble". Cum ar putea sa aiba fagure sub el ?
Nu vad cum as putea ierna 2 familii(roi) pe 4 rame cu atat de mult spatiu gol la mijloc

Cum se poate lucra cu aceasta metoda la stupul in pat cald ?
- Nu stiu , dar nu vad impedimente in a lucra cu stupi in pat cald .

"Ca sa reduc din inventar , folosesc o diafragma totala pentru a pune 2 roi pe cutie"
Daca se foloseste o diafragma totala, albina din familia aflata in spatele diafragmei nu poate sa mai ajunga afara.
Daca diafragma are o fereastra cu gratie Hanneman atunci albina din familia a doua va trece prin prima familie. Ai folosit asa ceva ? Pot sa apara pierderi de matci ?
Cum se tolereaza albinele din cele doua familii ? Pot sa apara depopulari la a doua familie ?

Aceasta metoda eu o gasesc interesanta prin faptul ca se ierneaza doua familii slabe in aceeasi cutie. Acestea participa impreuna la culesul de rapita dupa care ele se despart.
Dan Mirea descria acest mod de lucru cu ceva timp in urma ...