Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ RASE SI HIBRIZI DE ALBINE

[daffid mihailov]

Pe lângă toate cele cunoscute. Mai blândă, mai puțin roitoare, etc. Trebuie ținut cont sa intri la iernat cu familii bune. Nu mai ține șmecheria cu 2—3 rame. Nu tine însă mitul ca ar consuma și ar manca cu trei guri. Nici ca nu ar înceta ponta. Dar când vorbim de bk e greșit sa vorbim la modul general. Ar trebui sa vorbim de linii. Eu merg pe Monticola, merge și ceva Anatolica, nu sahariene. Poate ceva Meda, infuzie de Primorski. Apoi trebuie văzut istoricul și adaptat la zona fiecăruia. Eu sunt la munte.

Carnica și ea e foarte bună dacă vine din surse bune. Diferențele de producție nu mai țin de rasa, ci de stupar. De tehnica de lucru și de cât e dispus sa muncească. Dar pentru uniformitate am ales sa lucrez cu una.

Am sa pun aici o comparație personala între linii testate .

Linii
Monticola
Meda
Graaff-Reinet
Anatolica

Blândețe
⭐⭐ (necesită încrucișare)
⭐⭐⭐
⭐⭐⭐ (depinde de selecție)
⭐⭐⭐
Rezistență la Varroa
⭐⭐⭐⭐⭐
⭐⭐
⭐⭐
⭐⭐⭐⭐
Adaptare la secetă
⭐⭐
⭐⭐⭐⭐
⭐⭐⭐⭐⭐
Iernare
⭐⭐⭐⭐⭐
⭐⭐⭐⭐
⭐⭐
⭐⭐⭐⭐
Potențial productiv
⭐⭐⭐
⭐⭐
⭐⭐⭐⭐
⭐⭐⭐

Trebuie sa fim conștienți ca orice selecție pe o gena dominanta va fi un minus în alta parte. Eu am ales ceva productiv și rezistent la ierni și varroa. Mai puțin cu blândețea. Anatolica e ceva mai aproape de carnica la comportament.
..

[Balian]

Nevoile și prioritățile sunt diferite. Sunt membrul unui grup de apicultori care folosesc bk de mai mulți ani. Ce am observat eu: liniile sunt f diferite și, chiar dacă analizăm o singură linie, aceasta nu se comportă la fel la diferiți stupari. Probabil din cauza tehnologiilor de lucru diferite.

Părerea mea este că longevitatea albinei dintr-o anumită linie contează ff mult, atât în sezonul activ, cât mai ales în perioada de iernare. Rezistența la boli este, de asemenea, prioritară; aceasta poate proveni din genetică, dar și din calitatea alimentației de completare pentru iarnă.

Testarea unei linii durează ani de zile. Problema este că, și dacă găsești o linie potrivită, există riscul ca aceasta să nu mai fie disponibilă ulterior la crescător. Din păcate, nu văd o continuitate, ci mai degrabă o luptă permanentă și o căutare continuă de linii optime.

[daffid mihailov]

Asta e într-adevăr o problema. Ca cel mai probabil nu vei mai găsi linia după patru ani când nu mai ai f0, doar fice cu trăsături mai mult sau mai puțin bune. Dar lucru asta se întâmplă la toate liniile și rasele. Degenereaza dacă nu sunt supervizare. Selecția nu e o destinație, e o cursa lunga , permanenta. Eu nu fac selecție. Eu doar multiplic. Sa nu crezi ca celelalte rase se aplica alta regula când vine vorba de selecție și stabilizare gene. Carnica are și ea linii. Ceva mai puține ce-i drept.

[Balian]

Din 2010 nu mai cresc mătci; le cumpăr de la același crescător. Un singur an, în 2014, nu a putut să mă servească din cauza condițiilor meteo total nefavorabile. Am fost foarte mulțumit de el. Mi-a dat carnica, iar trăsăturile erau destul de constante. De anul acesta nu mai livrează, s-a lăsat de activitate. Am găsit alt furnizor.
Vreau să țin în paralel carnica și bk ca bază de comparație, pentru a ști ce să fac diferit față de carnica. Pentru mine, trăsăturile de blândețe și caracterul relativ neroitor nu sunt prioritare; mă concentrez pe alte criterii. Culesul de rapiță fiind foarte important pentru mine, dezvoltarea explozivă de primăvară este esențială. De asemenea, iau în considerare menținerea puterii relative și în perioadele secetoase, rezistența la boli și lipsa tendinței de puiet târziu. Nivelul de producție nu contează atât de mult – dacă este floare, la câmpie pot face miere fără probleme. Rentabilitatea depinde de prețul mierii și de existența clienților.

[daffid mihailov]

Asta e un mare plus la bk, in perioada in care nu e cules menține populația, dacă are rezerve în lada. Pai e bine sa ai o albină adaptata la zona și al culesul tău. Dacă ai staționar la munte nu e același lucru cu staționar la culturi intensive. Eu cumpăr doar linii f0, restul îmi cresc singur. Uneori dacă ai vecini ca mine blândețea e prioritara ca de asta depinde dacă mai țin sau nu stupi în gradina. Recunosc, nu ar trebui sa fie primul criteriu de selecție
Prea blânde, uneori prea sensibile la boli.

[Balian]

Iarna țin stupina unificat pe o singură vatră. Pe trei platforme după contingente. La înflorirea caisului le scot pe vetre separate dar nu mai departe de 10km. Platforme de 18 stupi. Așa rămân până în noiembrie. După rapiță vând cea mai bătrână vatră și inființez una nouă după salcâm. Așa asigur rotația în 3 în 3 ani, și nu mai schimb nici o matcă. Perioada după salcâm (dacă este salcâm) este cu exces de albine, care ar trăi degeaba. Așa folosesc albina pentru înființat roi și mai scap de roire. Uneori planul se dezechilibrează, dar tind să restabilesc schema normală.

[daffid mihailov]

Asta cu vandutul funcționează so te ajuta sa ai mereu rame noi și familii restartate. Cred ca pe viitor tot mai mulți ne vom orienta pe vetre fixe, sau vor supraviețui doar cei cu vetre care au cel puțin doua culersuri principale. Așteptăm mercosur sa ne liniștească. Eu încerc sa am schimbate 50% din regine in fiecare an.