Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ HRANIREA ARTIFICIALA

[Daniel Popovici]

trebuie sa experimentezi pe familii egale ca populatie si ca stare fiziologica, cu matci cat de cat apropiate ca varsta si valoare, si sa hranesti un esantion cu lapte praf combinat cu polen si un esantion cu drojdie combinat cu polen

... si cu cantitati de pastura egale in faguri ... ca la farmacie, ceea ce e cam greu de masurat... Si sa marchezi albine proaspat eclozate cand au consumat jumate din turta, ceea ce am ratat anul acesta si am ignorat din lipsa de timp la toate experimantele de pana acum si sa ai o evidenta a evolutiei Nosemei (mai nou, mai ales daca te apuci si de marcat pentru determinarea longevitatii)

sa compari apoi suprafetele de puiet

Pai nu e nimic surprinzator ca proteine din surse diferite sa aiba calitati diferite (ca si raport al cantitatii unor/diferitilor aminoacizi fata de cerintele concrete). De aici nu e surprinzator ca acelasi gramaj de proteine provenit din surse diferite sa dea rezultate diferite.
Ideea nastrusnica e ca aminoacidul "stie" de unde provine si unde "trebuie" sa se duca.

Fenomenul general valabil in nutritie este ca o combinatie de proteine din surse diferite da rezultate mai bune decat oricare dintre proteinele din amestec luata in parte.
Eu am comparat drojdoa cu proteina de soia (ca lapte fara lactoza n-am avut). Separate au dat cam putin puiet amandoua, iar combinate au ajuns aproape de rezultatele polenului. (poate daca erau 3 surse era si mai bine)
Explicatia este ca deficitele uneia sunt de obicei acoperite de excesele alteia si se completeaza reciproc.

In nici un caz, drojdia nu este de anulat din amestecuri pentru motivul ca "n-ar sti sa se duca in organismul albinei decat la corpul gras si evita glanda faringiana".
Aminoacidul intrat in hemolimfa merge peste tot unde e nevoie de el, doar sa fie in cantitati suficiente.


Problema majora in substituenti este cocktail-ul de vitamine si minerale adugat (sau nu prea), substantele toxice din furaje, digestibilitatea prea mica ("balastul" prea mare), pH-ul, etc. - de aici ca rezultat longevitatea prea mica.

[BUNKA]

Inca odata felicitari pt carte Daniel, o citesc pe indelete..imi place partea cu chimia si feromonii si glandele...e nebunie ce e acolo !!
O sa reiau cu sigurantza dupa ce o termin pt ca sunt multe de rumegat in ea..super treaba !!!

[BUNKA]

Slabutz...asta i tot interesul legat de hranirea proteica ...
Catalin, nu lasa toicul asta sa moara...e bun!

[valigorj]

din cauza unor probleme de sanatate bieti mei roi nu aratau deloc bine la inceputul lui august.aveau intre 1,5 si 2 rame cu puiet.i-am stimulat cu sirop 1\1 la 2 zile cca.250 ml si cite o turtita de 200 gr cu drojdie de bere uscata,lapte praf,polen,zahar pudra si miere.de la familiile de baza,am luat puiet si l-am dat la roi,facind astfel o uniformizare,atit la roi cit si la familiile de baza la 3 rame de puiet.roi au primit sirop pina la inceputul lui septembrie[tot 1\1 ].cu toate ca de la 10 august[data la care am facut uniformizarea la puiet],puietul a fost aproximativ egal,atit la roi cit si la famiile de baza,la aceasta data,la cei 28 de roi avem urmatoarea situatie;6 pe 6 rame,18 pe 5 rame si 4 pe 4 rame.la familiile de baza avem 13 pe 6 rame,7 pe 7 rame si 2 pe 8 rame,in acelasi timp fiind vizibil faptul ca albina de pe intervalele dintre rame e cu aproximativ 30\100 mai numeroasa la acestea.compararea a fost facuta intr-o dimineata cind albinele se restinsesera din cauza frigului.diferenta de populatie din acest moment cred ca se datoreaza faptului ca desi pe 10 august a fost facuta uniformizarea puietului,iar dupa aceea sa mentinut[la roi stimularea a continuat],faptul ca familiile de baza au avut mai multa albina[de toate categoriile] a fost decisiv.deci cantitatea de corp gras din familiile de baza a fost net superioara celei din roi,de aici si diferenta din acest moment.0743644047

[catalin.profiri]

Bunka, recunosc cu rusine ca nu am mai intrat pe forum de cateva luni. Serviciul si activitatile conexe ma lasa fara timp si fara energie.
Oricum, scopul meu (acela de a va aduce voua, forumistilor, o informatie pe care eu nu o mai intalnisem) a fost atins. Ca moare, ca nu, mai putin conteaza.

[BUNKA]

Bunka, recunosc cu rusine ca nu am mai intrat pe forum de cateva luni. Serviciul si activitatile conexe ma lasa fara timp si fara energie.
Oricum, scopul meu (acela de a va aduce voua, forumistilor, o informatie pe care eu nu o mai intalnisem) a fost atins. Ca moare, ca nu, mai putin conteaza.

Ok, esti absolvit de acest pacat, grav, capital ...
Da, turte roteice ai dat?..macar atat spune-ne si daca da, le-au halit?...cu ce erau? Hai baga un ginkobiloba si vino la discutii

[BUNKA]

Voi readuce in prim-plan tipicul acesta deoarece este sezonul in care trebuie să ne preocupe hrănirea proteică, si pt ca încă f mulți colegi au nevoie să citească asta, am facut două recomandări legat de hranirea proteică.. materialul acesta și cartea lui A. Malaiu1976 Sporirea productiei de miere.

[yulian]

Voi readuce in prim-plan tipicul acesta deoarece este sezonul in care trebuie să ne preocupe hrănirea proteică, si pt ca încă f mulți colegi au nevoie să citească asta, am facut două recomandări legat de hranirea proteică.. materialul acesta și cartea lui A. Malaiu1976 Sporirea productiei de miere.

Cred ca trebuie specificat...doar daca nu mai aduc polen din natura. De ex la mine aduc la greu...sau mai bine zis aduceau inainte de a incepe ploile

[tuturicius]

Asta imi statea si mie pe limba. Daca aduc polen intr-o cantitate care face sa creasca rezervele de polen de pe rame mai are vreun rost hranirea cu inlocuitori de polen? Ma gandesc ca n=or sta cu burta goala, or fi mancand si ele pe saturate daca le cresc rezervele. Pentru ca ma intreb si eu, de asemenea, cat or fi si traind albinele care consuma inlocuitori.

[alin75]

Off topic
Recitind topicul, mi-a atras atentia urmatorul aspect

Albinele grase si iernarea
.... Dr. Amdam s-a intalnit cu de. Rob Page, California (Nelson, et al. 2007), care inainte a selectionat o linie de albine pentru cules de polen. Page a descoperit ca albinele genetic influentate sa culeaga polen erau caracterizate de un nivel mare de vitellogenin. Impreuna, cercetatorii au descoperit ca, concentratia de vitellogenin dezvoltat de o lucratoare in primele 4 zile dupa ecloziune, influenteaza varsta la care va deveni culegatoare si daca va culege preferential nectar sau polen! Daca lucratoarele tinere nu au hrana suficienta in primele zile din viata, vor incepe sa culeaga precoce, avand preferinta pentru nectar. Daca sunt hranite moderat, vor culege la varsta normala, din nou, cu preferinta pentru nectar. Totusi, daca sunt hranite din abundenta imediat dupa ecloziune, nivelul lor de vitellogenin este ridicat, si vor iesi la cules mai tarziu, au preferinta pentru polen si traiesc mai mult. Acest scenariu are sens cu siguranta – o colonie infometata va dori sa sara peste etapa de crescut puiet si trimite culegatoare pentru a aduna cat mai mult nectar posibil. O colonie grasa va dori sa creasca puiet si sa construiasca rezerve de proteina pentru a roi.....

Cati nu pleaca cu familiile "infometate" in cules? Oare "uzura" familiei in cules este amplificata de lipsa hranei suficienta dupa ecluzionare? Pana la urma nimic nu este intamplator....

[BUNKA]

Voi readuce in prim-plan tipicul acesta deoarece este sezonul in care trebuie să ne preocupe hrănirea proteică, si pt ca încă f mulți colegi au nevoie să citească asta, am facut două recomandări legat de hranirea proteică.. materialul acesta și cartea lui A. Malaiu1976 Sporirea productiei de miere.

Cred ca trebuie specificat...doar daca nu mai aduc polen din natura. De ex la mine aduc la greu...sau mai bine zis aduceau inainte de a incepe ploile

Excesul de proteina în alimentație are ca efect menținerea ritmului de ouat, polenul este depozitat în faguri și acoperit cu miere iar pasta proteica o consuma direct, deci intra direct în componenta corpului gras al albinelor...nu putem vorbi la momentul august septembrie despre un exces de polen chiar dacă el este adus în cantități importante în stup.
Trebuie sa ne tatuam pe creier următorul lucru...în colonia de albine nimic nu se pierde totul se transforma...ceea ce noi consideram prea mult, pt ele înseamnă sansa de a creste o serie de puiet iînplus, de a fi mai multe, mai tinere, mai grase, mai rezistente .
Dacă citiți cap coada ce a tradus Catalin veți înțelege de ce excesul de proteina nu dăunează atata timp cât este consumat, și asimilat...participa la producția de lăptișor cu care sunt hrănitetinerele larve, aalbinele tinere îșimmăresc concentratia de proteina din corp în primele 5 zile de viațăde la 5% la 70% iîn torace, cap etc...tot proteina asigura formarea corpului gras care duce la o mai mare rezistenta la iernare, uzura mai mica, implicit mortalitate mai mica, primele generații de puiet sunt crescute cu ajutorul sau pe baza proteinelor cedate de albinele de iarna prin lăptișor, albinele de iarna nu mor înainte de a preda noilor albine de primăvară ultima picăturăde llăptișor încărcat proteic, ele practic predau proteina lor albinelor tinere și mor datorita (uzurii spunem noi) de fapt datorita scăderii concentrației de proteina din corp sub un nivel la care viața nu mai este posibila.
Colonia de albine este un mecanism viu, perfect organizat, adaptat...energia nu este niciodată risipita în stup, toate activitățile care se fac cu consum de energie sunt judicios calculate, de aceea albinele trec prin toate stadiile care presupun un consum mai mic de energie pana sa ajungă în stadiul final de culegătoare, albina culegătoare muncește pana la moarte, se produce o uzura exagerata prin activitatea de cules.
Toate procesele muncii în colonie implica utilizarea resurselor proteice, de la glandele cerifere care ffuncționează doar în prezenta acizilor grași din polen (si nu numai) la creșterea nivelului proteic în primele 5 zile de viață la albina tânără viitoare doica ce preda proteina corporala prin lăptișor mai apoi tinerelor larve....
Când se fac stimulări sau hraniri cu hhrana energetica este obligatorie hrănirea proteica pt realizarea în bune condiții a invertirii enzimatice.
Cititi ce V-am dat ca nu am timp ca iînainte sa stau la vorbe...deci Malaiu cu Sporirea productiei de miere și ce a tradus Catalin, apoi puteți sa mă combateți cât doriți și sa îmi arătațicum albinele vin cu polen la urdinis....sșila mine vin, sșicu toate astea turtele nu le intra intre ddinți..mănâncă KILOGRAME de pasta întimp ce zzburătoarea vine cu polen la urdinis.
Spor la studiu și la experimentat!

Încercați măcar odată pe un stup sa îl hrăniți toamna proteic atât câtpoate lua....

[BUNKA]

Off topic
Recitind topicul, mi-a atras atentia urmatorul aspect

Albinele grase si iernarea
.... Dr. Amdam s-a intalnit cu de. Rob Page, California (Nelson, et al. 2007), care inainte a selectionat o linie de albine pentru cules de polen. Page a descoperit ca albinele genetic influentate sa culeaga polen erau caracterizate de un nivel mare de vitellogenin. Impreuna, cercetatorii au descoperit ca, concentratia de vitellogenin dezvoltat de o lucratoare in primele 4 zile dupa ecloziune, influenteaza varsta la care va deveni culegatoare si daca va culege preferential nectar sau polen! Daca lucratoarele tinere nu au hrana suficienta in primele zile din viata, vor incepe sa culeaga precoce, avand preferinta pentru nectar. Daca sunt hranite moderat, vor culege la varsta normala, din nou, cu preferinta pentru nectar. Totusi, daca sunt hranite din abundenta imediat dupa ecloziune, nivelul lor de vitellogenin este ridicat, si vor iesi la cules mai tarziu, au preferinta pentru polen si traiesc mai mult. Acest scenariu are sens cu siguranta – o colonie infometata va dori sa sara peste etapa de crescut puiet si trimite culegatoare pentru a aduna cat mai mult nectar posibil. O colonie grasa va dori sa creasca puiet si sa construiasca rezerve de proteina pentru a roi.....

Cati nu pleaca cu familiile "infometate" in cules? Oare "uzura" familiei in cules este amplificata de lipsa hranei suficienta dupa ecluzionare? Pana la urma nimic nu este intamplator....

Bine observat, dar dacăpprivești în ansamblu dacă ai un management bBun legat de hraniri, iernare..Ai doar de câștigat din toate punctele de vedere. Poți face mai multa albina, într-un timp mai scurt, mai multa miere, mai mult puiet, mai multe roiuri, cu șanse mai mari la iernare. Trebuie doar sa înveți sa și oferi și sa le privești cu multa pasiune și dragoste...nu doar sa faci calcule pe hârtie câți bani faci dacă aplici cutare tehnica sau alta...
Noi încă avem multe de învățat de la aalții..

[BUNKA]

Asta imi statea si mie pe limba. Daca aduc polen intr-o cantitate care face sa creasca rezervele de polen de pe rame mai are vreun rost hranirea cu inlocuitori de polen? Ma gandesc ca n=or sta cu burta goala, or fi mancand si ele pe saturate daca le cresc rezervele. Pentru ca ma intreb si eu, de asemenea, cat or fi si traind albinele care consuma inlocuitori.

In loc sa mergi pe ghicite, du-te la cartea Lu Malaiu ca iti spune exact cât polen se consuma pt creșterea unei albine, ce eaăla corp gras și Cum se obține...fa niște observații, cât puiet ai acum, câtăalbina ccât polen aduc, baga datele în ecuație și vezi dacă au burta plina sau nu...eu îți zic dinainte ca au silueta cu tot polenul care îlbaga acum.

[tuturicius]

Un sfat foarte bun acela de a nu merge pe ghicite, intr-adevar.
Asa ca m-am pus azi sa urmaresc, observ, calculez.
Subiectul - un roi de anul asta care acum are puiet PE 4 rame ME, si albina pe vreo 6-7 rame. DEci nu ceva stralucit.
In 5 minute au venit 75 albine incarcate cu polen, 7 mg un guguloi de polen, desi altii considera chiar 10-11 mg guguloiul.
Treaba asta o fac zi lumina de cand au venit ploile, deci 8 ore pe zi carat de polen, ca mai si ploua. Acum veneau in ritmul asta desi tzaraie ploaia. Ieri pe vreme mai buna veneau si mai multe. Din 5 roiuri in oricare moment era unul la care aterizau cate trei deodata cu polen.
75 albine/ 5minute, 14 mg/ albina ca are doua picioare .... x 8 ore = 100g polen pe zi.
1 kg de albina care creste puiet si creste si faguri 56 g polen consuma pe zi. Daca socot cat se consuma pentru cresterea unei larve, impart la cate zile dureaza cresterea ei, inmultesc cu cate celule are o rama, cat puiet am, din ala cat e larvar, ce mai consuma albina cand iese, cat mai consuma pt invertit zahar etc. intr-adevar tot aia da. Ar fi si culmea sa nu dea.
Kilogramul meu de albina, hai sa fie 1 kg jumate, nu mai stiu exact cat cantereste o rama de albina, dar mai mult de 1,5 kg nu are roiul pe care l-am descris, consuma max 75 g polen pe zi. Iese ca 25 de grame sunt excedentare, inseamna ca le pun la pastrare. Asta si vad - le creste rezerva de polen vazand cu ochii.
E clar ca proteina se consuma multa, pentru multe procese, dar cand este polen la fel de clar este ca sunt si in stare sa aduca foarte mult. Nu e ceva nemaiauzit sa blocheze cuibul cu polen.
Asa ca am ajuns tot la intrebarile mele - oare administrand pasta proteica peste un cules abundent de polen om avea totusi albine mai grase?
Singurul lucru care imi da retineri este ca daca cresc puiet la limita de albina acoperitoare, de fapt, si nu la limita de proteina (capata sirop la ora asta) si eu le dau o pasta care eventual le scurteaza viata printr-o uzura mai mare, o sa-mi scada in final albina acoperitoare.
Malaiu vorbeste despre hranirea proteica in conditiile lipsei de polen, nu pomeneste de o "fortare" ca sa zic asa .
Michael Bush spune si el ca nu totdeauna la albine mai mult este si mai bun.
Este o parere a mea, luati-o ca atare, poate saptamana viitoare o sa am alta
Ma pun de azi sa probez proteina in exces la trei roiuri totusi, incercarea moarte n'are si prea il vad pe Bunka convins, asa ca, de ce nu.
In orice caz, cu ce am ramas este ca o sa numar de acum albinele care vin cu polen si o sa stiu aprecia, poate mai aproape de adevar, cum se descurca.

[nae]

Multa teorie TEORETICA .
Teoretic Malaiu baga 6-9 Kg de albina intr-o cutie ...
Ce facem pana la rapita !?, le inghesuim cu ''cozonac'' ; in timpul rapitei ?,proteina la greu
Vine salcamul sarac in proteina si obezele tot nectar aduc
Toate albinele grase la mine !

[tuturicius]

Acuma spune si mai simplu exprimat parerea ta, ca sa fiu sigur ca nu am priceput pe dos