Prima pagină ‹ APICULTURA GENERALA ‹ CRESTEREA MATCILOR

[jonny_it]

E posibil ca de la o familie care ani la rand nu a roit, ci a schimbat linistit regina, prin fortarea atificiala sa intre in friguri, sa obtinem urmase care nu pastreaza caracteristicile reginei mama ci sa aiba un pronuntat instinct de roire.

Daca plimbam vaca cu avionul viteilor o sa le creasca aripi?
Al naibii genetica asta.

[jonny_it]

Prin tranzvazare rezulta un fel de botci de salvare (sau greșesc)? Atât ca nu mai lăsăm lor decizia din ce oua sa tragă botci pt ca le dam noi.
Acum pt botcile de roire dacă eu am cumpărat matca de la cineva care a produs o în același fel, mai fac și eu la fel poate la anul din regină rezultata mai trag o data botci de roire și tot asa ma gândesc ca in loc sa facem o selecție anti roire mai mult o accentuam.
Da roirea este un proces natural și exista în genetica albinei și nu va dispărea niciodată pt ca ar fi împotriva naturii, dar eram curios dacă exista o metoda prin care sa diminuam aceasta caracteristica adică ne făcând matci din botci de roire și totuși sa fie viabile ca și individ.

Instinctul de roire este la toate albinele, doar ca la unele se declanseaza mai usor si la altele mai greu. Totul tine de raportul intre albinele tinere si cele batrane, varsta reginei, cules, temperatura, spatiu, cantitatea totala de albine, boli, etc.

Albinele cresc botci in 3 situatii: cand vor sa roiasca, cand raman fara regina si vor sa isi faca una si cand vor sa inlocuiasca regina existenta.
Metoda clasica de crestere a reginelor se baza pe a 2-a situatie(cand raman fara regina si isi fac una). Totusi sunt putini cei care mai folosesc aceasta metoda si mai nou majoritatea folosesc o metoda(apare in literatura sub mai multe nume, sincer nici eu nu-s sigur cine a folosit aceasta metoda pentru prima data, dar a fost folosita inclusiv de Brother Adam, asa ca are ceva vechime) care combina 2 din stuatiile de mai sus, roirea+schimbare linistita. Practic cresterea se face intr-o familie "dopata" cu puiet si albine doici + hrana. Cautati filmele lui Mike Palmer pe youtube si el va da toti pasii care trebuie urmati mult mai clar decat pot sa va explic eu in cateva cuvinte.

[Albinel bujorel]

Nu ma bag în genetica albinelor, era o curiozitate referitor la modul de a obține regine fără a intensifica instinctul de roit. Părerea mea e ca cu cât mai mult vom repeta formarea botcilor prin forțarea roirii cu atât mai mul vom accentua instinctul de roire.
O situație neintalnita pana acum de mine am văzut ieri.
Am mers la tara 40 km de unde locuiesc eu, acolo anul trecut am prins un roi și l am băgat într un stup. La jumătatea lui martie am verificat sa vad ce face, era pe 3 rame și avea cam un lat de palma de puiet capacit în mijlocul cuibului. Ieri am mers din nou acolo și am verificat stupul: rămas în el cam o jumătate de rama albine, pe centrul ramei plin de oua dar câte 3,4,5 într o celula și era și MATCA acolo. Ce explicație ar fi? De ce sau bezmeticit?

[jonny_it]

Părerea mea e ca cu cât mai mult vom repeta formarea botcilor prin forțarea roirii cu atât mai mul vom accentua instinctul de roire.

Parerea ta este in contradictie cu informatiile elementare de genetica. Nu sunt adeptul metodei cu fortarea roitului, dar si cine o foloseste nu greseste atat de rau.

[Balian]

Am fost prezent la conferința ținută de Keld în Timișoara. El, cum știu, este un personaj
de seamă în genetica și selecționarea albinei în general. O idee, din mai multe, mi-a rămas
de reținut: în transmiterea de trăsături genetice, matca are 50% aport și trântorul sau
mai bine zis trântorii care împerechează matca are tot 50%. Noi vorbim și dăm importanță
decesivă numai matcii și neglijăm aproape total importanța contribuției trântorilor.
Este fatal error părerea mea, mai ales că pe acest forum majoritar scriem bărbați.

[Albinel bujorel]

Acuma ce sa facem dacă majoritatea suntem bărbați normal ca ne axam mai mult pe regine decât pe trântori

[jonny_it]

Am fost prezent la conferința ținută de Keld în Timișoara. El, cum știu, este un personaj
de seamă în genetica și selecționarea albinei în general. O idee, din mai multe, mi-a rămas
de reținut: în transmiterea de trăsături genetice, matca are 50% aport și trântorul sau
mai bine zis trântorii care împerechează matca are tot 50%. Noi vorbim și dăm importanță
decesivă numai matcii și neglijăm aproape total importanța contribuției trântorilor.
Este fatal error părerea mea, mai ales că pe acest forum majoritar scriem bărbați.

Imperechere controlata .... prin 2016 ofeream gratuit o vatra unde cei care vor sa isi imperecheze reginele sa aduca nucleele. Singura conditie era ca toate albinele din nuclee sa fie trecute prin gratia hanemann astfel incat sa nu existe trantori in nuclee. A venit un singur apicultor cu 20 de nuclee.
Deci cam acesta este interesul.

[Vasile_Bucovineanu]

E posibil ca de la o familie care ani la rand nu a roit, ci a schimbat linistit regina, prin fortarea atificiala sa intre in friguri, sa obtinem urmase care nu pastreaza caracteristicile reginei mama ci sa aiba un pronuntat instinct de roire.

Daca plimbam vaca cu avionul viteilor o sa le creasca aripi?
Al naibii genetica asta.

Aici discutia era despre albine si nu vad de ce ar trebui amestecate vacile si viteii. De cand am albine am fost interesat de selectie. Mai pe la inceputuri, inainte de a incepe sa fac transvazare aveam o familie anecbalica care era foarte blanda si productiva. Incercam sa cresc regine din botcile de schimbare linistita, dar nu reuseam. Probabil nu recoltam din putinele botci pe care le crestea la timpul potrivit si cu destula atentie. Atunci am hotarat sa fortez acea familie sa intre in friguri. Am dat rame cu puiet de cateva ori si familia si-a tras botci de roire. Primul roi nu iesit cu regina batrana ci cu regine tinere. Nu stiu ce s-a intamplat cu batrana. Am facut alte doua roiuri cu rame cu botci. Nici una din familiile obtinute nu a mostenit caracterul anecbalic al familiei din care proveneau. Instinctul de roire era foarte accentuat. Mai tarziu, cand incepusem sa cresc regine prin transvazare, am citit ca familia crescatoare transmite si ea o parte din caractere prin hrana cu care hraneste botcile. Nu stiu cat este de adevarat acest lucru, mai degraba as inclina sa cred ca nu este adevarat, dar atunci am tras concluzia ca faptul ca acea familie a hranit botci de roire a contribuit la schimbarea caracterelor. Cand am facut afirmatia din postarea anterioara am avut in vedere faptul intalnit in practica. Nu am mai fortat alte familii sa intre in friguri pentru a verifica ipoteza.

[yuonyuon]

informatia genetica : 50 % matca si 50 % trantorul ...pana aici e bine

urmatorul nivel : calitatea matcii din punct de vedere morfologic trebuie sa fie aproapte perfecta...altfel putem sa oprim discutia
un exemplar cu probleme nu mai isi etaleaza informatia genetica fie ea de cea mai buna calitate ..si poate dobandi alte comportamente :agresivitate , roire pronuntata etc etc...si concluziile trase de noi sunt eronate ...(90% din cazuri)

cu alte cuvinte trebuie sa stim sa facem matci la perfectie si apoi vorbim de caractere si trasaturi ...sau informatia genetica

[yuonyuon]

cei care au "ghiveci" de matci in stupina....si vor sa faca singuri matci pentru a indrepta stupina sau uniformiza cat de cat...in primul rand trebuie sa faca o selectie...
...tot ce nu corespunde trebuie eliminat si se opresc doar matci cu "oki albastrii"
apoi ameliorarea se noteaza cele mai frumoase matci si calitateive si se da drumu la treaba ...dar conditia e sa facem matcile corect pentru ca altfel ajungem din nou unde am plecat ...la un ghiveci

geneza de proasta calitate duce la fel de fel de trasaturi si caractere nedorite ....nu e doar informatia genetica si gata ....
starea si conditiile de viata conteaza aproape lafel de mult ca informatia genetica de care vb (50% matca si 50 % trantori)

la trantori nu e chiar o problema (doar sa nu ai BK in zona ) orcum cei mai bun trantori se imperecheaza ..deci deja e o selectie...in aer...ar fi cam 25 % din grija apcultorului ...deci ne asumam ca acei 25 % nu i putem controla in totalitate sau cum vrem noi.....restu de 75% e treaba noastra

[Balian]

Majoritatea stuparilor este bricolator. Nu suntem suficient de diferențiat, împărțiți
pe categorii de lucru. Vrem să facem tot și iese cam ghiveci și din lucrul ce facem.
O familie se pregătește întrun fel pentru producție de miere, de polen, de lăptișor,
de multiplicat mătci... Inclusiv numai pentru miere se diferențiează lucrul. Pentru
rapiță pregătim întrun fel, pentru salcâm altfel....

Că ”cei mai buni trântori vor participa la împerechere” se referă la vitalitatelor, nicidecum
la caracrerul de roire, producție și așa mai departe...
Activitatea de multiplicare la apicultorul de rând poate avea o armată de probleme laterale.
Și dacă să zicem, eu ca apicultor simplu fac selecția cu cea mai mare seriozitate, cei
din jurul meu care fac cum fac îmi influențează rezultatul cu contribuția trântorilor lor să
zicem superviabili, dar cu caractere dorite complet diferite. Poate de asta rezultatul amintit
de d-nul Bucovianu nu a ieșit cum ar fi dorit dânsul.

În concluzie activitatea de multriplicat mătci este o MESERIE (părerea mea) nu ceva de bricolat.
Noi simpli apicultori ar trebui să ne ocupăm de ce avem condiții bune/potrivite și să lăsăm
munca de selecție la cei care au condiții speciale și pricepere pentru a face acest lucru.
Numai că noi vrem s-o practicăm apicultura tot mai ieftin, zis eficient pe cât posibil pe gratis.
Ex. banii primiți din proiecte pe cât posibil folosim pentru altcerva și albinele vor trăi
și ele ca și cum au trăit milioane de ani. Astfel proiectele ne aduc (nu toate și nu la toți)
o adevărată avalanșă de pericole de toate felurile.

[Vasile_Bucovineanu]

Stiu ca atat regina cat si trantorii contribuie in egala masura la transmiterea insusirilor genetice urmasilor. Dar ma intreb de ce atata timp cat nu s-a intervenit la acea familie ca ea sa intre in friguri instinctul de roire era inexistent si totul s-a schimbat dupa ce a roit, doar si inainte si dupa interventie trantorii proveneau din aceleasi familii si nu s-a schimbat nimic in ce ii priveste pe ei.

[5rame]

Stiu ca nu e ceva nou, dar mai zic si eu o data:

Daca este ceva atat de important ( cresterea matcilor) nu stiu ele ( albinele) cel mai bine cum sa o faca?

Insa , la fel ca in cresterea lor ( a albinelor) noi trebuie sa le ajutam astfel incat sa poata sa scoata maximul, sa invatam ce se intampla in natura si sa organizam ca sa le fie bine.

Acum in cazul cresterii matcilor, care din cele 3 cazuri in care isi cresc o regina noua este cea mai optimizata?

Parca as merge pe mana roirii.

[Albinel bujorel]

Selectarea trântorilor este imposibila cu atât mai mult cu cât avem stupine în apropiere deci singura selecție care o putem face cat decât este a matci. Apropo care ar fi distanta minima dintre stupine la care am putea fi liniștiți ca nu am avea alți trântori decât ai noștri?

[Balian]

Stiu ca atat regina cat si trantorii contribuie in egala masura la transmiterea insusirilor genetice urmasilor. Dar ma intreb de ce atata timp cat nu s-a intervenit la acea familie ca ea sa intre in friguri instinctul de roire era inexistent si totul s-a schimbat dupa ce a roit, doar si inainte si dupa interventie trantorii proveneau din aceleasi familii si nu s-a schimbat nimic in ce ii priveste pe ei.

Matca bătrână are gene de la mama și de la bunic cu care a împerecheat mama mătcii bătrâne.
Pe când matca tânără are genă de la acestă matcă bătrână și de la trântorul cu care a împerecheat ea.
La roire poate contează nu numai cuvântul albinelor ci și a mătcii. Eu sunt slab la genetică. Mă gândesc numai.

[yuonyuon]

Majoritatea stuparilor este bricolator. Nu suntem suficient de diferențiat, împărțiți
pe categorii de lucru. Vrem să facem tot și iese cam ghiveci și din lucrul ce facem.
O familie se pregătește întrun fel pentru producție de miere, de polen, de lăptișor,
de multiplicat mătci... Inclusiv numai pentru miere se diferențiează lucrul. Pentru
rapiță pregătim întrun fel, pentru salcâm altfel....

Că ”cei mai buni trântori vor participa la împerechere” se referă la vitalitatelor, nicidecum
la caracrerul de roire, producție și așa mai departe...
Activitatea de multiplicare la apicultorul de rând poate avea o armată de probleme laterale.
Și dacă să zicem, eu ca apicultor simplu fac selecția cu cea mai mare seriozitate, cei
din jurul meu care fac cum fac îmi influențează rezultatul cu contribuția trântorilor lor să
zicem superviabili, dar cu caractere dorite complet diferite. Poate de asta rezultatul amintit
de d-nul Bucovianu nu a ieșit cum ar fi dorit dânsul.

În concluzie activitatea de multriplicat mătci este o MESERIE (părerea mea) nu ceva de bricolat.
Noi simpli apicultori ar trebui să ne ocupăm de ce avem condiții bune/potrivite și să lăsăm
munca de selecție la cei care au condiții speciale și pricepere pentru a face acest lucru.
Numai că noi vrem s-o practicăm apicultura tot mai ieftin, zis eficient pe cât posibil pe gratis.
Ex. banii primiți din proiecte pe cât posibil folosim pentru altcerva și albinele vor trăi
și ele ca și cum au trăit milioane de ani. Astfel proiectele ne aduc (nu toate și nu la toți)
o adevărată avalanșă de pericole de toate felurile.

vitalitatea ce inseamna ...trasaturi proaste??
nam auzit ca sa ia premiu cel mare unu care nui bun de nimic